Politic — 10 octombrie 2014
Constantin Rotaru: Sunt singurul candidat care vine cu o altfel de politică!

Cotidianul „Cronica Română” prezintă astăzi partea a doua a interviului cu candidatul Partidului Alternativa Socialistă la alegerile prezidenţiale, Constantin Rotaru. Cu o experienţă profesională şi politică extrem de bogată, Constantin Rotaru face o radiografie exactă a societăţii româneşti, dovedind că reprezintă o soluţie viabilă pentru funcţia supremă în stat.

Domnule Constantin Rotaru sunteţi un fervent apărător al prevederilor Constituţiei actuale. Nu credeţi, totuşi, că legislaţia României postdecembriste este mult prea des modificată în favoarea unei găşti politice sau alteia?
În această campanie electorală, pe lângă Constituția României, voi apărea cu un teanc de hârtii, mai exact cu cinci volume. Sunt 1964 de coli A4 pe care am printat Codul Fiscal. L-am printat special pentru a arăta volumul uriaş al unui act normativ pe care trebuie să îl cunoască toţi cetăţenii care realizează un venit şi care trebuie să plătească o taxă sau un impozit la stat. Întrebări: Cum poţi tu ca simplu cetăţean să cunoşti toate prevederile Codului Fiscal? Cum este posibil ca acest act normativ, extrem de important, să aibă un asemenea volum? Mai mult decât atât. Acesta are doar zece ani de existenţă. În doar zece ani avem 588 de acte normative fiscale care, prin modificări şi completări numeroase, l-au aiurit, dacă aş putea folosi acest termen în privinţa Codului Fiscal. Care sunt motivele pentru care acest act normativ a fost atât de franjurat? De ce este atât de stufos şi ambiguu în exprimare? Toate acestea trebuie analizate, de urgenţă, de consilierii preşedintelui împreună cu aparatul tehnic al Executivului și, printr-un dialog permanent, poate fi și transparent, cu Legislativul. În această situaţie, toate problemele s-ar putea rezolva.
Din punctul meu de vedere, Parlamentul nu mai este funcţional. Parlamentul a ajuns antecamera Executivului, indiferent de culoarea politică a Executivului respectiv. Din fericire, în Parlament sunt şi oameni de bună credinţă. În momentul în care reuşeşti să îi provoci, să îi aduci la realitate, să le aduci argumentele de rigoare, este imposibil să nu reuşeşti o reintrare, fie şi parţială, în normalitatea parlamentară. Eu sunt convins că niciun parlamentar nu ştie că acea lege, propusă de Guvern şi votată în Parlament, este modificată şi răsmodificată de Executiv. Cu toate că în Codul Fiscal există un articol patru care spune că acesta nu poate fi modificat decât prin lege şi, mai mult, modificarea respectivă nu poate intra în vigoare decât cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Economistul  irlandez  Jonathan Swift (1667-1745)  afirma că „Legile sunt ca pânzele de păianjen, care pot prinde musculițele, dar care lasă să scape viespile și bondarii”, afirmație extrem de asemănătoare cu o vorbă din popor, „cel mai bine se pescuieşte în ape tulburi”.

Concluzia? Reglementarea excesivă duce la dereglementare!

Totuşi, guvernările de după 1989 susţin că România este un stat social care întinde o mână de ajutor celor aflaţi în dificultate..!.

Revenind, al doilea aspect este generat de aşa-zisa sintagmă „stat social”. De unde stat social? Nu trebuie să confundăm politica asistenţială cu statul social. Din punctul nostru de vedere, statul asistenţial nu vine să rezolve problemele cetăţeanului de rând! Vine doar să îl mituiască! După ce l-a mituit în scopul mârşav de a-l scoate din întreprinderi şi de pe ogoare, l-a trimis acasă, cu scopul de a pune mâna pe întreprinderile respective, care au fost tăiate şi vândute la fier vechi! Acum nimeni nu mai are nicio preocupare în privinţa sutelor de mii de oameni care au rămas pe drumuri. Mai nou, vorbim de acest venit minim garantat, numit ajutor social care, aşa cum am mai spus, din punctul nostru de vedere reprezintă mită electorală. Partidul Alternativa Socialistă spune clar şi anume: caracterul social al statului poate fi dat doar de o politică coerentă prin care să se asigure locuri de muncă pentru fiecare cetăţean, o locuinţă decentă pentru fiecare familie, un învăţământ gratuit, de calitate, pentru că învăţământul de după 1989 se dovedește a fi generator de analfabetism şi abandon şcolar și, nu în ultimul rând, asistenţă medicală de calitate, gratuită. Dacă se rezolvă aceste probleme, personal sunt foarte mulţumit pentru că, în asemenea condiții, România va fi stat social.
Mai există, însă, un articol, mă refer la articolul 47 din Constituţie care spune că statul trebuie să asigure condiţii decente de trai pentru toţi cetăţenii. Cum pot fi asigurate aceste condiţii decente de trai? Spuneam, puţin mai înainte, cele patru priorităţi referitoare la politica noastră socială. Aici vreau să întăresc prin faptul că ar fi foarte bine dacă românii ar continua să citească poeziile lui Eminescu, poezii care, din păcate, sunt tot mai puţin citite şi studiate în şcoli. Din punctul meu de vedere, Eminescu a fost nu numai un genial poet dar şi un politician şi un economist foarte bun. El spunea că „dacă vrei ca un popor să fie liber trebuie să-i creezi posibilitatea câştigării existenţei prin muncă și atunci el va fi cel mai liber popor din lume”. Ce ne-a fost luat nouă după ’89? Munca! Posibilitatea de a munci în țara ta. Mai există o prevedere la articolul 136 din Constituţie care spune că „bogăţiile de interes public ale subsolului, (…), apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, (…), marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, (…) fac obiectul exclusiv al proprietății publice”, sunt ale statului şi sunt inalienabile. Păi, toată lumea ştie ce s-a întâmplat cu bogăţiile noastre, cu petrolul, cu gazele, cu aurul, cu toate mineralele existente în subsolul României! Şi aici trebuie tras un semnal serios de alarmă! Pentru modificarea acestui articol se dorește modificarea Constituției. Cine are interesul ca această Constituţie să fie, prin adăugarea a unei virgule sau a unor cuvinte, tot mai ambiguă? De ce se încearcă schimbarea sau modificarea acestui articol? Din interese străine României! În realitate, se încearcă o legalizare a bogățiilor și resurselor naturale ale României, a tuturor nenorocirilor care s-au întâmplat în ultimii 25 de ani.

Există un principiu care stă la baza dezvoltării economice și sociale a unei societăți: „proprietatea este cea care îţi dă capacitatea de a lua hotărâri”. Dacă tu ai înstrăinat toate proprietățile și bogăţiile ţării cine mai ia hotărâri în locul tău? Răspunsul este cât se poate de simplu: Noii proprietari, în cazul nostru, străinii. Și atunci, pe bună dreptate, ne putem întreba dacă nu cumva, poporul ăsta a fost transformat în ultimul sfert de veac într-un popor de sclavi?!

Mergem la vot! Pe cine alegem? Şi, mai mult, ce se întâmplă după ce alegem un candidat sau altul?

Ce mesaj are candidatul Constantin Rotaru pentru alegătorii români? Aveţi un mesaj şi pentru milioanele de cetăţeni, nehotărâţi şi chiar mai rău, scârbiţi de actuala clasă politică?

Sunt singurul candidat care vine cu o altfel de politică. Sunt singurul candidat care se adresează celor mulţi, nu prin simple declaraţii, ci prin fapte. Sunt singurul candidat care a intrat în politică pe 22 decembrie 1989 şi care a reuşit marea performanţă să ţină ideea socialistă trează. Nu am obţinut succese foarte mari pentru că nici nu se putea realiza acest lucru, în această perioadă politică extrem de grea. Marele succes a fost acela că am reuşit să rezistăm până în acest moment cu o altfel de ofertă politică.

În România trebuie să învăţăm să privim lucrurile în întregul lor, nu pe bucăţi. Primul lucru care l-au făcut a fost acela că au început să spună, spre exemplu, că într-o întreprindere mare există o secţie sau o alta care, chipurile, nu este rentabilă. Şi atunci au spus că respectiva secţie trebuie ori închisă, ori vândută. Da, dar secţia respectivă facea parte din angrenajul acelei întreprinderi, avea o anumită funcţie, o anumită legătură cu celelalte secţii. Din momentul acela, după înstrăinarea sau închiderea secţiei respective, s-a stricat întregul mecanism de funcţionare al acelei întreprinderi, care era extrem de profitabilă. Astăzi avem o problemă foarte mare de rezolvat şi anume, trebuie să umblăm la cauze și, mai puțin, la efecte. Vă dau exemplul calamităţilor naturale, unde România a arătat că nu este absolut deloc pregătită. Autoritățile merg, se uită, văd apa care a ieşit din matcă şi inundă totul în calea sa, se arătă îngrijorate că îi afectează pe cetăţeni, fac eforturi și alocă ceva fonduri pentru ca aceştia să supravieţuiască pe moment, și atât. Pe fond, ar trebui ca orice inundație, orice calamitate să te determine să ei măsurile necesare pentru eliminarea cauzeledar care a generat-o. spre exemplu, cel puțin, după orice inundație ar trebui să se ia măsuri îndiguire a râurilor respective și, la nivel național, să se adopte un amplu program de regularizare a râurilor şi a pârâurilor interioare. Dacă nu facem nimic consecinţa este aceea că peste un an va fi mai rău, peste cinci mult mai rău, iar situaţia se va perpetua la nesfârşit. Din păcate, sunt foarte multe lucruri similare care se petrec în România, fără a se încerca nici o rezolvare a cauzelor.

Interviu realizat de Iulian Badea

 

 
   
 

Related Articles

Share

About Author

(1) Reader Comment

  1. Traiasca PAS. Vom vota PAS !
    VA SUNT ALATURI !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *