Victor Ponta pleacă la Kiev

Premierul Victor Ponta efectuează joi o vizită de lucru în Ucraina, în cursul căreia va avea întrevederi cu omologul său Arseni Iațeniuk și cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.
Alături de prim ministrul român, la Kiev se va afla și omologul său moldovean Iurie Leancă, dar și șeful diplomației române Titus Corlățean.
„Mâine voi fi la Kiev, într-o întâlnire nu doar cu primul-ministru și cu președintele Ucrainei, dar într-o întâlnire trilaterală împreună cu prim-ministrul Moldovei. Va fi o primă întâlnire de acest fel — Moldova, Ucraina, România’, a anunțat Ponta la începutul ședinței de guvern de miercuri.
Premierul a adăugat că în cadrul vizitei va afirma ‘încă o dată rolul pe care România trebuie să-l joace, de țară membră a Uniunii Europene, NATO și de țară stabilă în regiune, țară care susține în mod real și concret eforturile Moldovei, ale Ucrainei de dezvoltare democratică și de integrare europeană’.
Un subiect care ar putea fi abordat în cursul vizitei este acordul de privind micul trafic de frontieră dintre cele două țări.
Textul acordului a fost semnat ad referendum în aprilie de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, și de omologul său ucrainean din acea perioadă Andrii Descita.
Acordul reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioada care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.
„Este un acord extrem de important pentru libera circulație, pentru destinul european al Ucrainei, dar și pentru cetățenii ucraineni, inclusiv pentru etnicii români care trăiesc de-a lungul frontierei cu România”, afirma Titus Corlățean în discursul de deschidere la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, desfășurată la București la finalul lunii august.
Premierul Victor Ponta efectuează joi o vizită de lucru în Ucraina, în cursul căreia va avea întrevederi cu omologul său Arseni Iațeniuk și cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.
Alături de prim ministrul român, la Kiev se va afla și omologul său moldovean Iurie Leancă, dar și șeful diplomației române Titus Corlățean.
„Mâine voi fi la Kiev, într-o întâlnire nu doar cu primul-ministru și cu președintele Ucrainei, dar într-o întâlnire trilaterală împreună cu prim-ministrul Moldovei. Va fi o primă întâlnire de acest fel — Moldova, Ucraina, România’, a anunțat Ponta la începutul ședinței de guvern de miercuri.
Premierul a adăugat că în cadrul vizitei va afirma ‘încă o dată rolul pe care România trebuie să-l joace, de țară membră a Uniunii Europene, NATO și de țară stabilă în regiune, țară care susține în mod real și concret eforturile Moldovei, ale Ucrainei de dezvoltare democratică și de integrare europeană’.
Un subiect care ar putea fi abordat în cursul vizitei este acordul de privind micul trafic de frontieră dintre cele două țări.
Textul acordului a fost semnat ad referendum în aprilie de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, și de omologul său ucrainean din acea perioadă Andrii Descita.
Acordul reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioada care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.
„Este un acord extrem de important pentru libera circulație, pentru destinul european al Ucrainei, dar și pentru cetățenii ucraineni, inclusiv pentru etnicii români care trăiesc de-a lungul frontierei cu România”, afirma Titus Corlățean în discursul de deschidere la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, desfășurată la București la finalul lunii august.
Premierul Victor Ponta efectuează joi o vizită de lucru în Ucraina, în cursul căreia va avea întrevederi cu omologul său Arseni Iațeniuk și cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.
Alături de prim ministrul român, la Kiev se va afla și omologul său moldovean Iurie Leancă, dar și șeful diplomației române Titus Corlățean.
„Mâine voi fi la Kiev, într-o întâlnire nu doar cu primul-ministru și cu președintele Ucrainei, dar într-o întâlnire trilaterală împreună cu prim-ministrul Moldovei. Va fi o primă întâlnire de acest fel — Moldova, Ucraina, România’, a anunțat Ponta la începutul ședinței de guvern de miercuri.
Premierul a adăugat că în cadrul vizitei va afirma ‘încă o dată rolul pe care România trebuie să-l joace, de țară membră a Uniunii Europene, NATO și de țară stabilă în regiune, țară care susține în mod real și concret eforturile Moldovei, ale Ucrainei de dezvoltare democratică și de integrare europeană’.
Un subiect care ar putea fi abordat în cursul vizitei este acordul de privind micul trafic de frontieră dintre cele două țări.
Textul acordului a fost semnat ad referendum în aprilie de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, și de omologul său ucrainean din acea perioadă Andrii Descita.
Acordul reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioada care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.
„Este un acord extrem de important pentru libera circulație, pentru destinul european al Ucrainei, dar și pentru cetățenii ucraineni, inclusiv pentru etnicii români care trăiesc de-a lungul frontierei cu România”, afirma Titus Corlățean în discursul de deschidere la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, desfășurată la București la finalul lunii august.