Răul cel mai mic

Share:

Răul cel mai mic. O sintagmă de care românii se lovesc la fiecare campanie prezidenţială. De altfel, marea dramă a României postdecembristă este generată de un adevăr trist, implacabil: alegătorii trebuie să aleagă în turul II al prezidenţialelor între două rele.

Acestea s-au numit în 1996, Constantinescu şi Iliescu, în 2000, Vadim Tudor şi Iliescu, în 2004, Năstase şi Băsescu, în 2009, Băsescu şi Geoană. Nici în România electorală a anului 2014 situaţia nu stă diferit, de această dată românii fiind, mai mult ca sigur, obligaţi să opteze în turul II între două rele, Ponta şi Iohannis. Votanţii pesedişti se vor „duela” şi de această dată cu cei anti-pesedişti, anti-pontişti. Vom vedea cine va câştiga de această dată…

Indiscutabil, Ponta reprezintă un rău mult mai mare decât Iohannis. Nu atât Ponta ca persoană, ca lider, cât gaşca politică pe care o reprezintă şi care îl manevrează în cel mai odios mod. Mazăre, Constantinescu, Dragnea, Oprişan, toţi baronii PSD, arestaţi deja sau aflaţi în drum spre puşcărie, cei care se cred stăpânii judeţelor şi care se comportă ca nişte arendaşi pe moşiile lor, îl vor, cu orice preţ, pe Ponta la Cotroceni. Chiar şi „grav-bolnavul” Nicuşor Constantinescu se va însănătoşi brusc în cazul în care Ponta va ajunge preşedintele României. Câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Ponta reprezintă singura pastilă care poate trata frisoanele, tot mai severe, la vederea procurorilor DNA, ale baronilor PSD.

Să fie clar: nu îl consider pe Iohannis o soluţie ideală pentru România, un lider imun la influenţele găştii pedelisto-penelistă, un primar incoruptibil, un manager super-competent, însă, şi pentru un copil de şcoală primară, este evident că acesta reprezintă pentru România un rău mult mai mic decât Ponta.

De altfel, exceptând mediul rural (unde rolul aleşilor locali şi judeţeni ai PSD îşi va arăta din plin utilitatea) şi clientela actualei guvernări, nu prea văd de unde ar mai putea obţine Ponta voturi. „Grosul” va veni din lumea satelor, unde pomenile, turismul şi mita electorală şi, după caz, ameninţările primarilor îşi vor spune cuvântul. Populaţia este momită cu cadouri electorale, dublate de diversiuni de cea mai joasă speţă.

Spre exemplu, la mulţi alegători din mediul rural, primarul şi consilierii pesedişti au bătut deja la uşă şi au anunţat că, în cazul în care Ponta va ajunge preşedinte, pensiile şi alocaţiile vor fi majorate, străzile asfaltate, şomajul se va dubla şamd. Această situaţie se multiplică de mii, poate zeci de mii de ori, la nivelul întregii ţări. Din păcate, alarmant de mulţi români cad în plasa unor primari impostori care au primit, ca pe vremea împuşcatului, sarcini clare în privinţa numărului de voturi pe care trebuie să le aducă. Despre ce vorbim? Despre o campanie electorală a disperării pesediste care nu concepe, după zece ani de austeritate totală, să nu ocupe Palatul Cotroceni.

Cu Ponta la Cotroceni şi cu un premier docil la Palatul Victoria, nici nu mai contează numele său, baronii PSD vor fi liniştiţi. Vor avea acces total la pârghiile decizionale ale unei ţări ce va continua să se decredibilizeze accentuat. De altfel, acest aspect este singurul care contează! Miza electorală are în aceste zile o prioritate absolută pentru toţi actorii politici!

La rândul său, Iohannis nu convinge. Lovit în plin de maşinăria electorală pesedistă care calcă totul în picioare în calea sa, prezidenţiabilul Alianţei Creştin Liberale nu ştie, încă, ce îl va aştepta în eventualitatea în care va ajunge la Cotroceni. Liderii PDL şi cei ai PNL vor pune o presiune fantastică pe acesta, în condiţiile în care şi aşteptările acestora sunt uriaşe. Se va forţa crearea unei noi majorităţi parlamentare, dublată de trimiterea PSD şi a perdantului Ponta în hăul Opoziţiei. De altfel, Ponta va avea viaţă grea în propriul partid, unde cei care îi susură acum vorbe dulci şi îi jură fidelitate politică veşnică, îi vor cere primii capul.

În aceste condiţii, devine de înţeles de ce miza alegerilor prezidenţiale este uriaşă.

Cu toate acestea, românii nu au altă variantă decât să meargă la vot şi să aleagă, şi de această dată, răul cel mai mic. Fiecare alegător care absentează, fie şi din motive întemeiate legate de repulsia faţă de politică, reprezintă un vot pentru Ponta. Pentru PSD. Pentru aroganţii baroni ai unui partid ce ne vor face să regretăm până şi abuzurile guvernării Năstase.

Un editorial de Iulian Badea

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.