DNA îl vrea pe Hrebenciuc în pușcărie

Procurorii DNA consideră că măsura arestării preventive în cazul deputaților Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam se impune pentru că există riscul influențării martorilor sau suspecților, persoane din anturajul inculpaților, iar natura infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetați, informează Agerpres.

Potrivit referatului DNA, privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

„Din analiza mijloacelor de probă administrate până la acest moment în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, faptele fiind de o gravitate deosebită. Din analiza actelor și lucrărilor deja administrate până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, faptele fiind de o gravitate deosebită, fiind incidente prevederile art. 223 al. 2 Cod procedură penală, în sensul că au fost administrate probe sau există indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că au săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, respectiv infracțiuni de corupție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, se precizează în referatul DNA privind solicitarea de încuviințare a arestării preventive a celor doi deputați.

Totodată, DNA menționează că lăsarea în acest moment a celor doi deputați în libertate „ar influența negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării martorilor/suspecților, persoane din anturajul inculpaților, cu atât mai mult cu cât nu au fost identificate încă toate persoanele implicate în cauză și nu s-a stabilit pentru fiecare rolul și contribuția concretă în activitatea grupului infracțional”.

„În același context, apreciem că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației, raportat la modalitatea de săvârșire a faptelor și la rezonanța socială a unor asemenea activități infracționale, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercită funcții de demnitate publică este o condiție esențială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial. În situații de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupției sau cel puțin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluția acestui fenomen care reprezintă o amenințare pentru democrație și drepturile omului. Este regretabil că tocmai persoanele însărcinate cu aplicarea și respectarea legii și care ar trebui să se simtă învestite cu grija înfăptuirii justiției devin potențiali subiecți activi ai unor asemenea infracțiuni, dintre cele mai grave, care încalcă orice principiu al echității sociale, punând în pericol însăși stabilitatea instituțiilor democratice și a fundamentelor morale ale societății”, se mai arată în referat.

DNA mai invocă și „perseverența infracțională evidențiată de săvârșirea mai multor infracțiuni de către inculpații cercetați; implicarea mai multor persoane; existența anumitor înțelegeri infracționale bine statornicite, între participanți; convingerea celor implicați că ar fi putut obține sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, încrederea publicului larg în legalitatea actului de justiție și legalitatea actelor de proprietate emise de autoritățile statului, cu consecința sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar și administrativ — toate acestea fiind elemente de natură a evidenția efectele negative produse”.

Procurorii anticorupție mai susțin că scopul procesului penal ar putea fi alterat prin lăsarea în libertate a inculpaților.

„Natura infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de către inculpați, modul în care aceștia au acționat conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetați, constând în starea de neliniște, în sentimentul de insecuritate în rândul societății civile, generat de rezonanța socială negativă a faptului că inculpații asupra cărora planează acuzația comiterii unor asemenea infracțiuni ar putea fi cercetați în stare de libertate. Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală persoana judecată se bucură de prezumția de nevinovăție, însă legiuitorul a stabilit ca în cazul în care se regăsesc anumite condiții expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaște sau nu săvârșirea faptelor pentru care este judecat, dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispozițiile art.5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, precizează DNA.

Potrivit procurorilor, „infracțiunile cercetate în cauză, prin natura lor și prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracțional și limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacție de oprobiu general puternică, astfel încât într-o asemenea situație privarea de libertate se justifică, chiar și în lipsa antecedentelor penale ale inculpaților”.

„La aprecierea pericolului concret al infracțiunilor săvârșite trebuie avută în vedere și reacția societății la asemenea fapte, prin care au fost lezate relațiile sociale a căror formare, desfășurare și dezvoltare normală impun comportarea onestă a fiecărui funcționar în raporturile de serviciu, precum și la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilității de care trebuie să se bucure instituția în care acesta își desfășoară activitatea. În absența unui răspuns ferm al autorității judiciare, lăsarea în libertate a inculpaților acuzați de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului și temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situația unor fapte de același gen, mai ales în situația în care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislative prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infracțiune”, mai susțin procurorii DNA.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a transmis procurorului general al României cererea în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru încuviințarea arestării preventive a deputaților PSD Ioan Adam și Viorel Hrebenciuc, puși sub acuzare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, sâmbătă, la încheierea ședinței Biroului Permanent, că solicitarea de arestare preventivă a lui Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam a fost trimisă Comisiei juridice care poate da un răspuns în trei zile.