Accidentele vasculare se pot repeta fără un tratament adecvat

0

O persoană din opt care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) sau un accident ischemic tranzitor (AIT) riscă să dezvolte, în următoarea săptămână, un nou AVC, dacă nu este pus un diagnostic rapid şi nu este administrat imediat tratmentul adecvat, spune dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSN, informează Mediafax.

Potrivit specialistului, riscul vizează şi producerea unui infarct miocardic şi chiar decesul de cauză vasculară.

„Acesr risc este unul din principale motive pentru care este obligatoriu ca pacienţii aflaţi în această situaţie sa beneficieze, alături de investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă. Cifrele sunt îngrijorătoare: o persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un eveniment de acest gen dacă nu este supravegheat de către un specialist”, a adăugat profesorul Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii Române de Neurologie (SNN).

Conform datelor statistice, România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa AVC, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare.

„Îngrijorător este faptul că incidenţa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani. În prezent, peste31% din numărul total de pacienţi cu AVC au vârstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani, comparativ cu 25% în 1990. În România, rata mortalităţii de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276 pacienţi la suta de mii de locuitori, în timp ce în alte ţări europene este mai mică de 300 de pacienţi la suta de mii de locuitori”, mai precizează prof. dr. Dafin Mureşanu.

Preşedintele SNN mai avertizează că, tot potrivit statisticilor, bolile cerebrovasculare au, în România, o rată a deceselor de patru ori mai mare decât în alte ţări europene şi de şapte ori mai mare decât în SUA.

La nivel mondial, 10% din populaţie moare din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Astfel, se estimează ca AVC va deveni, până în 2030, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, urmând să ajungă la aproximativ opt milioane de decese anual.

Prevenţia secundară în AVC şi progresele în neurologie vor fi principalele teme dezbătute la a zecea ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care va avea loc, în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, în Grecia, la Atena. „Congresul SSNN a ajuns la a zecea ediţie şi, ca de fiecare dată, se bucură de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Europa, SUA, Asia şi, nu în ultimul rând, din România. Programul ştiinţific este vast, principalele teme discutate fiind cele mai recente descoperiri din domeniul bolilor cerebrale vasculare, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experientă profesională, care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la aceasta manifestare, dovedind în acest fel ca avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, spune dr. Dafin Mureşanu.

La acelaşi congres nu vor lipsi prezentările din domeniul cercetării fundamentale. „Sperăm că progresele pe care le anticipăm vor deveni curând realitate, venind din armonizarea neuroprotecţiei cu tromboliza şi cu neuroreabilitarea. Viitorul ne-ar putea aduce implementarea conceptului ştiinţific de tratament continuu din faza acută până la reabilitarea de lungă durată, promovat de noi şi prezentat în cadrul reuniunilor Societăţii de Neurologie din România şi ale Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Este recomandabil să înlocuim abordarea clasică, segmentară, în care şansele unei recuperări optime sunt mai reduse atât în accidetul vascular cerebral, cât şi în traumatismele cranio-cerebrale. Eforturile noastre extrem de intense şi susţinute s-au materializat de curând prin aprobarea de către Ministerul Sănătăţii a programului numit ‘Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor cu AVC’, program care finanţează medicamentele trombolitice esenţiale în primele ore de la debutul AVC şi care se va desfăşura în şapte centre de specialitate din ţară”, a adăugat preşedintele SNN.

Potrivit specialiştilor, şansele de a avea o viaţă normală după un accident vascular cerebral depind, în mare măsură, de etapa de recuperare, primele şase luni fiind considerate esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate. Recuperarea totală sau parţială depinde de localizarea şi dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbidităţile pacientului şi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior.

Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC (178 de cazuri pe zi), o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate. În toate cazurile însă, prevenţia secundară a AVC este esenţială. Schema de tratament pentru prevenţia secundară se stabileşte de către medicul neurolog, după o evaluare clinică şi paraclinică completă a pacientului.

Medicii sunt de părere că 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoaşterea şi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaţiilor medicilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. „Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba, în principal, despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri etc. Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic, pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. Există şi o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi hipertensiunea arterială – tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător -, renunţarea la fumat, consumul moderat de alcool, evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat”, mai spune prof. dr. Dafin Mureşanu.

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înfiinţată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la iniţiativa prof. dr. Dafin Mureşanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi a prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, creării unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înţelegere a proceselor neurobioligice endogene şi dezvoltării unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecţiei şi neuroregenerării.

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.