294 de secţii de votare în străinătate, la prezidenţiale

 Aproximativ trei milioane de români, potrivit cifrelor oficiale, care trăiesc în afara ţării vor putea vota, duminică, la alegerile prezidenţiale în cele 294 de secţii de votare în 95 de state, Ministerul de Externe trimiţând 600.000 de buletine.

Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru scrutinul de duminică este de 294, MAE precizând că lista finală a acestor secţii a fost omologată „pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot”, informează Mediafax.

Într-un comunicat din 16 septembrie, Ministerul de Externe reaminteşte că, la alegerile pentru preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se, astfel, cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.”În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, preciza ministerul.

Ca şi în 2009, MAE a trimis în străinătate 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare.

MAE menţionează că pentru scrutinul din 2 noiembrie a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin. Marea Britanie este o altă ţară în care a crescut numărul secţiilor de vot, de la 8 la 11. În Australia sunt 5 secţii de vot, faţă de 3 în 2009. A scăzut însă numărul celor din Italia (unde trăiesc în jur de 900.000 de români, conform datelor oficiale) de la 55 la 51 şi din SUA, de la 28 la 22.

„În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, anunţa MAE.

Cele mai multe secţii de vot sunt în Italia – 51, în Spania – 38, în SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

Cel mai mare număr de secţii de votare de până acum a fost organizat la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din iulie 2012 – 306, după ce MAE anunţase iniţial un număr de 150 de secţii de votare.

La prezidenţialele din 2004 au funcţionat 134 de secţii de votare în străinătate, iar în 2000 doar 88.

Cel mai mare număr de votanţi în străinătate s-a înregistrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, când au votat 147.754 de cetăţeni români, cei mai mulţi cu domiciliul în Italia – peste 40.000. Precedentul record de participare se înregistrase în primul tur al prezidenţialelor din acelaşi an – peste 94.000.

Votul în străinătate pentru turul I al alegerilor prezidenţiale va începe la ora 7.00, ora locală, şi se va desfăşura până la ora 21.00, ora locală. Astfel, românii din Noua Zeelandă vor fi primii care vor putea vota, la secţia deschisă la secţia din Auckland. Aceasta, având în vedere decalajul orar, se va deschide, potrivit orei României, sâmbătă, la ora 21.00, şi se va închide duminică, la ora 11.00, ora României. Ultimele birouri de vot vor fi deschise la Los Angeles şi San Francisco, duminică la ora 17.00, ora României, urnele fiind închise luni, ora 07.00.

Potrivit Ghidului alegătorului român din străinătate, lansat de MAE în septembrie, persoanele care la ora 21.00 se află în sala în care se votează pot să-şi exercite dreptul de vot.

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, în scop turistic, pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.

Totodată, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară, unde vor fi înscrişi pe tabele electorale.

Românii care votează la secţiile organizate în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în ţară îşi pot exercita dreptul de vot după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Potrivit deciziei nr. 101 a Biroului Electoral Central, cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate pot vota în baza paşaportului diplomatic, a paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic, paşaportului simplu temporar, precum şi a cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, buletinului de identitate şi titlului de călătorie.

Iniţial, prin decizia BEC nr. 10 D din 15 septembrie cu buletinul de identitate sau cartea de identitate se putea vota doar în statele UE şi în ţările care permit accesul pe teritoriul lor pe baza acestor documente.

Modificările aduse de BEC au nemulţumit MAE, care a susţinut că există riscul de vot multiplu, întrucât nu mai dispune de timbre autocolante cu însemnul «Votat» care se aplică pe cartea de identitate după exercitarea votului.

„În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public faptul că există un risc foarte ridicat ca, în intervalul extrem de scurt de timp rămas la dispoziţie până la primul tur de scrutin, timbrele autocolante suplimentare să nu poată ajunge la toate secţiile de votare din străinătate care, potrivit noii decizii BEC, trebuie să aplice aceste timbre în cazul votului pe bază de carte de identitate”, argumenta MAE.

Vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că decizia BEC nu favorizează votul multiplu, întrucât, potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie datele persoanei care se prezintă la vot în tabelul prevăzut de lege, iar alegătorul primeşte buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT” numai după ce semnează în acest tabel.

Muhuleţ a menţionat că, la aceste garanţii pentru prevenirea votului multiplu, se adaugă şi aceea că alegătorul trebuie să declare în scris, pe propria răspundere, că nu a mai votat şi nu va mai vota la acel tur de scrutin, sub sancţiunea legii penale.

De asemenea, Marian Muhuleţ a spus că, potrivit legii, AEP verifică, la solicitarea partidelor sau a candidaţilor, listele electorale permanente, precum şi tabelele (listele suplimentare – n.r.) folosite în cadrul scrutinului, pentru a depista situaţiile de vot multiplu.

El a explicat că BEC a dat această decizie, care este obligatorie şi trebuie aplicată, urmare a unei sesizări a unui cetăţean român care a cerut să poată vota pe baza cărţii de identitate la o secţie de votare din străinătate, deoarece paşaportul i-a expirat.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate pot vota cu paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), cu paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), cu paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS) şi cu titlul de călătorie.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care la data scrutinului se află în România îşi pot exercita dreptul de vot în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), a paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), a paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), a paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic, paşaportului simplu temporar şi titlului de călătorie.

Spre deosebire de România, secţiile de votare din străinătate nu pot utiliza urne mobile.