Primele stomacuri umane miniaturale, obţinute în laborator

0

 Cercetătorii de la Spitalul pentru copii din oraşul american Cincinnati au reuşit să obţină în laborator primele stomacuri umane funcţionale şi în trei dimensiuni, în cadrul unui studiu in vitro care deschide noi perspective de tratament contra bolilor gastrointestinale, potrivit maxisciences.com.

Oamenii de ştiinţă americani au obţinut pentru prima dată în istorie ţesut stomacal, în 3D, pornind de la celule suşă umane. Reuşita lor constă în câteva organe miniaturale, cultivate în vase Petri.De mărimea unui bob de mazăre, stomacurile minuscule sunt folosite pentru a studia anumite patologii care afectează mucoasa stomacală, precum ulcer, cancer şi gastrită.

Aceste maladii gastrointestinale afectează aproape 10% din populaţia mondială. Dezvoltarea lor a fost asociată cu infecţia cronică provocată de bacteria Helicobacter pylori.

La ora actuală, stomacul uman reprezintă încă, din multe puncte de vedere, un veritabil mister pentru oamenii de ştiinţă. Astfel, pentru a studia mecanismele adiacente care se activează după apariţia tulburărilor gastrointestinale, cercetătorii vor să dezvolte modele de laborator cât mai apropiate de realitate.

Pentru acest lucru, cercetătorii din Cincinnati au selectat mai întâi câteva celule suşă pluripotente. Aceste entităţi celulare sunt capabile să se diferenţieze în orice tip de celule specializate.

Identificând procesele de diferenţiere specifice formării stomacului, savanţii americani au reuşit să obţină aceste organe în laborator, la scară miniaturală.

Stomacurile umane create în laboratoarele din Cincinnati au diametre de circa trei milimetri şi au o formă ovală, similară unei mingi de rugby.

Potrivit autorilor studiului, mini-organele reacţionează la infecţia cu H. Pylori în acelaşi fel în care o fac stomacurile obişnuite. Profesorul James Wells, coordonatorul principal al cercetării consideră că, graţie studiului său, va fi posibil într-un viitor nu foarte îndepărtat ca medicii să obţină în laborator un stomac uman complet dezvoltat, care va putea fi apoi transplantat pe un pacient care suferă de o boală gastrointestinală gravă.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.