Jaf la ANRP!

Share:

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, spune că la ANRP s-a făcut „cel mai mare jaf împotriva statului român”, acordându-se despăgubiri de zeci de milioane de lei, iar la Bistriţa terenurile sunt comparabile ca valoare cu cele de la Monte Carlo.

George Băeşu a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că, în baza legilor proprietăţii, la persoanele în drept să primească despăgubiri din Bistriţa-Năsăud au ajuns 3,64 milioane de lei, bani cash, iar prin titluri de conversie, acţiuni la Fondul Proprietatea, alţi 37,8 milioane de lei, în total circa 40 de milioane de lei, în timp ce “băieţii deştepţi” de la Bucureşti care s-au ocupat de urgentarea dosarelor de restituire s-au îmbogăţit, transmite corespondentul Mediafax.

El a afirmat că persoane îndreptăţite să primească despăgubiri aveau dosare din 1991, 1992, din 2001-2002 şi până în 2009 care au stat „undeva”, ori la primărie, ori la Prefectură, ori la ANRP.”Nu ştiu exact pentru fiecare în parte. În clipa în care a apărut domnul X şi a cumpărat (cesionat – n.r.), într-o lună dosarul a fost gata, s-a făcut raportul de evaluare şi s-au luat banii. De multe ori, cei care au cesionat sunt oameni care nu au terminat liceul. La ce le mai trebuie liceul la atât de mulţi bani?”, a declarat el.

George Băeşu a spus că un singur intermediar a luat bani de la ANRP câţi toţi bistriţenii care au urmat calea legală. „Pe când toate dosarele cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi în cash pe Bistriţa-Năsăud din 2005 de când există ANRP şi până anul trecut au făcut 40 de milioane de lei, un singur dosar de Bistriţa, dar cesionat la cineva, la Bucureşti, face 40 de milioane de lei. În loc ca banii să ajungă la oameni, la Bistriţa, au ajuns la nişte băieţi deştepţi, la Bucureşti. Vorbim de dosare din anii 2009, 2010 şi 2011. Adunate sunt vreo 200 de milioane de lei, dosare de Bistriţa cu bani încasaţi de persoane din Bucureşti”, a spus Băeşu.

El a citit dintr-o listă câteva nume precum Cristea Cătălin Marian, cu un dosar din septembrie 2009 pentru care ANRP a plătit despăgubiri de 38 de milioane de lei.

„La cei din Bucureşti, care au cerut despăgubiri pentru terenuri din Bistriţa, au ajuns sume de tipul: 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei. Avem un dosar de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de 16 milioane … Nu pot să vă dau numele, dosar, o să-i vedeţi, încet-încet la televizor”, a spus Geoerge Băeşu.

Preşedintele ANRP a completat că, în felul acesta, s-a făcut “cel mai mare jaf împotriva statului român”, dar şi a oamenilor îndreptăţiţi să primească bani pentru proprietăţile care nu au mai putut fi restituite.

“La ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român, atât împotriva oamenilor, fiindcă s-au făcut supraevaluări. Am dat Fondul Proprietatea degeaba. Ce înseamnă Fondul Proprietatea? 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba şi au fost păcăliţi nişte oameni degeaba. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistriţa, pe un teren agricol de la marginea oraşului. Am avut un caz şi în Bucureşti în care s-au dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac. Şi la Bistriţa sunt multe cazuri de genul acesta. Bistriţa, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare, avea terenuri comparabile cu Monte Carlo, adică nu au de-a face rapoartele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistriţa”, a spus George Băeşu.

Acesta a adăugat că, fiind originar din Focşani, un oraş comparabil ca mărime cu Bistriţa, poate face o analogie în privinţa preţului terenurilor.

“Eu sunt de fel din Focşani. Bistriţa e un oraş poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nu a făcut niciodată la Focşani 1.000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici, la Bistriţa, făcea o mie de euro metrul pătrat (în dosarele de evaluare – n.r.). Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteştiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la Bucureşti. Ţi-ai fi luat o plajă întreagă la Constanţa pentru o bucată de teren agricol pe la Bistriţa. De ce şi la Piteşti? Poate pentru că de acolo e domnul Vişoiu, cel care a luat o sută de milioane de euro în câţiva ani şi alţi domni de la Piteşti”, a spus el.

Întrebat dacă are suspiciuni că aceste dosare din Bistriţa-Năsăud au legătură cu activitatea fostei preşedinte (al ANRP – n.r.), Crinuţa Dumitrean, originară din judeţ, el a răspuns: „Eu nu am suspiciuni legate de Crinuţa Dumitrean. Am certitudini că aceste lucruri s-au întâmplat în timpul mandatului ei. Nu ştiu dacă e cercetată în vreun dosar. Dacă plecăm de la ideea că de la ANRP s-au cerut peste 200 de dosare la DNA în 2012 din perioada 2010-2011, eu eram plecat din ţară”.

Totodată, preşedintele ANRP a menţionat că există şi un dosar cu probleme din Bistriţa-Năsăud. “Avem un dosar în care ANRP a fost executat de o persoană care a luat două milioane de euro. Acum am câştigat noi contestaţia la executare şi trebuie să îi luăm banii înapoi şi să vedem cum facem acum. Sunt două familii, una stă în Bistriţa, una la Bucureşti, dar fac obiectul aceluiaşi dosar. Ne-au executat silit în lipsa unor titluri executorii valabile cu încuviinţări de la judecători. Ulterior, când facem contestaţie la executare, aceiaşi judecători, sau alţii, spun că executare e nelegală şi trebuie anulate toate actele. Din păcate, în anumite situaţii nu mai găsim banii”, a afirmat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

George Băeşu a declarat că tot ce a putut face ca şef al ANRP a fost să trimită lista „băieţilor deştepţi” la ANF şi să ceară impozitarea sumelor încasate de ei.

„Am trimis încă de acum doi ani la ANAF şi am cerut ca măcar să ia impozite de la oamenii aceştia fiindcă Guvernul anterior a considerat că nici măcar nu trebuie să plătească impozite. Acum, ANAF, desfăşoară nişte acţiuni prin care vrea să verifice marile averi”, a mai spus Băeşu.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu se s-a aflat joi, la Bistriţa. El a acordat audienţe la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din Bistriţa persoanelor care au depus cereri şi au întâmpinat dificultăţi în soluţionarea acestora, în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989 şi a Legii 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.