Putin cere evitarea unor “revoluţii colorate” în Rusia

0

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat joi că Rusia trebuie să ţină cont de lecţiile învăţate de alte state şi să nu permită izbucnirea unor „revoluţii colorate” pe teritoriul său, relatează agenţia Tass, în pagina electronică.

„În prezent, extremismul este folosit ca instrument geopolitic. Observăm că aşa-numitele «revoluţii colorate» au consecinţe tragice, provoacă suferinţe altor popoare, victime ale unor experimente iniţiate din exterior”, a declarat Putin, în cursul unei şedinţe a Consiliului de Securitate al Rusiei.”Aceasta este o lecţie pentru noi. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca aşa ceva să nu se întâmple niciodată în Rusia”, a subliniat Putin.

În opinia preşedintelui rus, promovarea ideilor extremiste într-o ţară multinaţională ca Rusia va avea consecinţe grave. El a avertizat că „provocarea unor conflicte interconfesionale şi îndemnurile la răsturnatea ordinii existente sunt manifestări extremiste”, informează Mediafax.

Totodată, Putin a subliniat că lupta contra extremismului nu are scopul de a limita libertatea de gândire.”Acţiunile autorităţilor ruse împotriva extremismului nu constituie o luptă contra opoziţiei”, a afirmat liderul de la Kremlin.”Ţara noastră este liberă şi democratică, iar cetăţenii ei au dreptul la opinie proprie”, a adăugat el.

Kremlinul încearcă să amelioreze imaginea Rusiei şi să-şi facă auzită vocea în străinătate, prin deschiderea unor studiouri ale postului Russia Today (RT) la Londra, lansarea serviciului multimedia în limbă străină Sputnik şi impunerea unui control mai strict pentru presa locală.

Moscova aspiră de mai mulţi ani să amelioreze imaginea Rusiei peste hotare, unde Kremlinul este adesea criticat pentru reprimarea opoziţiei, controlul strict asupra societăţii civile sau presupusa implicare în conflictul din Ucraina, care opune forţele regulate separatiştilor proruşi.

Astfel, un pas în acest scop a fost făcut la începutul lui noiembrie, când a avut loc lansarea serviciului internaţional Sputnik, care este finanţat de stat şi are drept obiectiv să lupte împotriva „propagandei agresive” a Occidentului şi să ofere o „interpretare alternativă” evenimentelor din lume, potrivit directorului său Dmitri Kiseliov.

„Suntem împotriva propagandei agresive care alimentează lumea şi impune un punct de vedere unipolar”, a afirmat Kiseliov, un prezentator controversat, cunoscut pentru comentariile sale dure la adresa opoziţiei sau a homosexualilor. „Sputnik relatează despre ceea ce alţii nu spun”, potrivit sloganului acestui serviciu multimedia, care va emite în 30 de limbi, începând din 2015.

Deja pe 11 noiembrie, a doua zi după lansarea oficială a serviciului, unul dintre primele articole dădea tonul: „Statele Unite nu pot prezenta dovezi privind prezenţa unor convoaie militare ruseşti la Doneţk”, în estul Ucrainei.

Săptămâna aceasta, Sputnik a publicat un articol referitor la ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, care îl califică pe preşedintele american, Barack Obama, drept „raţă şchioapă”.

Într-un alt articol, Sputnik denunţă faptul că „NATO preferă să ignore eforturile Rusiei pentru stabilizarea situaţiei în Ucraina”.

– Instrument de propagandă în străinătate

Mai mulţi observatori au denunţat deja această nouă platformă, apreciind că ea este un instrument de propagandă al regimului rus.

„Statul (rus) nu are mijloace de informare, ci de instrumente de propagandă. Sputnik este un mijloc de propagandă în străinătate”, afirmă fostul disident sovietic şi jurnalistul Alexandr Podrabinek.

Sputnik nu este singura instituţie de presă în care investesc autorităţile ruse pentru a „vinde” poziţia Moscovei în străinătate.

Începând din 2005, Rusia a lansat postul său de televiziune, difuzat în limbile engleză, arabă şi spaniolă, RT. O versiune în franceză este în curs de elaborare.

După deschiderea studiourilor RT la Washington în 2010, postul şi-a inaugurat o filială la Londra.

– Controlul asupra celor mai importante instituţii mass-media

În paralel cu expansiunea instituţiilor de presă finanţate de Kremlin, cele independente din interiorul ţării au fost supuse unui control mai strict.

Demiterea unor jurnalişti cunoscuţi, precum redactorul-şef al celui mai citit site, Lenta.ru şi adoptarea unor legi restrictive demonstrează că Moscova „utilizează toate mijloacele pentru a avea influneţă asupra mass-media”, apreciază analistul independent Alexandr Morozov.

Una dintre aceste legi limitează la 20% partea de capital pe care o entitate străină o poate deţine într-o companie media în Rusia, ceea ce ameninţă cea mai mare parte a organismelor independente din ţară.

În contextul acestor măsuri dure vizând presa, postul american CNN a anunţat că îşi suspendă difuzarea în Rusia.

Scopul Kremlinului „este de a consolida controlul asupra cele mai importante organizaţii de presă, de a obliga redacţiile să trăiască în condiţii de autocenzură, de teama unor pedepse”, afirmă Morozov.

„În prezent, orice formă de opoziţie şi opinie critică este inacceptabilă”, a adăugat el.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.