Papa Francisc merge marţi la Strasbourg

0

Papa Francisc va face marţi o vizită la instituţiile europene de la Strasbourg pentru a cere unui continent în criză să rămână deschis faţă de străini şi să continue să lucreze în favoarea dreptăţii în lume, relatează AFP.

În timpul acestei deplasări de patru ore, cea mai scurtă a unui papă în străinătate, Francisc va lua cuvântul în faţa Parlamentului European, în faţa reprezentanţilor celor 28 de ţări membre UE, şi a Consiliului Europei, o organizaţie interguvernamentală care reprezintă 47 de state, informează Mediafax.

Ultima vizită a unui papă în aceste instituţii datează din 1988 şi a fost făcută de Ioan Paul al II-lea cu puţin timp înainte de căderea Zidului Berlinului.

Papa Francisc va fi primit la Strasbourg de secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Harlem Desir. Dar programul nu prevede nici vreo celebrare publică, nici vreo baie de mulţime. Credincioşii vor trebui să se mulţumească să urmărească cele două discursuri pe un ecran gigantic din catedrală sau să încerce să vadă silueta albă la intrarea în Consiliul Europei.

Faptul că Jorge Bergoglio nici măcar nu pune piciorul în catedrala care sărbătoreşte un mileniu de existenţă a generat dezamăgire, dar Vaticanul a promis o altă vizită în Franţa în 2015. Papa argentinian, care până în prezent a neglijat Europa în deplasările sale, a creat surpriză alegând să înceapă în septembrie cu Albania, pentru a insista asupra dimensiunii continentale, populare, interreligioase şi neinstituţionale a idealului european.

După Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, care au vorbit despre rădăcinile creştine ale Europei, vizita Papei Francisc în Europa era aşteptată, într-o perioadă de tensiuni: criză economică, şomaj, imigraţie, dezbateri în rândul societăţii şi, de acum, ameninţarea unui nou Război Rece prin conflictul din Ucraina.

Primul papă din „Lumea Nouă”, popular în rândul credincioşilor dar şi al laicilor, Francisc a părut deseori critic faţă de Europa, un continent îmbătrânit şi „obosit”, aşa cum l-a descris el, în timp ce alegerile europene din mai au confirmat o creştere a extremei drepte.

La invitaţia preşedintelui Parlamentului European, socialistul Martin Schulz, papa nu vine în calitate de „şef de stat”, ci învestit cu „marea autoritate pe care i-o recunoaşte mare parte din comunitatea internaţională”, potrivit purtătorului de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi.

Nu aceasta este şi părerea deputaţilor spanioli din cadrul Izquierda Plural, care vor părăsi sala. În numele laicităţii, eurodeputatul francez Jean-Luc Mélenchon, fondatorul Partidului de Stânga (stânga radicală), a apreciat că papa nu are „ce căuta aici”.

Într-un editorial publicat în cotidianul Vaticanului, Martin Schulz a apreciat, dimpotrivă, că vizita ar putea „scoate Europa din toropeală”. Ea nu este cu nimic „un atac la adresa laicităţii”, a adăugat el, vorbind despre un „rol de prim-plan al Bisericii pentru a limita pagubele, materiale şi imateriale, ale crizei economice”.

Discursul papei ar trebui să aibă o dimensiune socială puternică: pentru papă, catolicii trebuie să aibă o „contribuţie proprie” la proiectul european apărând „solidaritatea cu cei excluşi”, a explicat secretarul de stat Pietro Parolin.

Şomajul în rândul tinerilor, care afectează mai mult de un tânăr european din cinci, precum şi marginalizarea persoanelor în vârstă şi a imigranţilor ar trebui denunţate.

Papa Francisc ar trebui să le amintească europenilor lunga lor istorie de imigraţie – propria sa familie a emigrat din Piemontul italian către Argentina – şi datoria lor de a-i primi pe cei care fug de sărăcie şi conflicte, respectând diferenţele, mai ales în ceea ce îi priveşte pe musulmani.

Căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, provocările bioetice, avortul şi eutanasia sunt, de asemenea, subiecte arzătoare. În cercurile conservatoare ale Bisericii, mulţi aşteaptă să vadă dacă papa va formula critici la adresa reformelor în vigoare sau dacă se va limita la nişte recomandări generale.

În faţa Consiliului Europei, papa ar urma să le ceară europenilor să construiască „poduri”, la 25 de ani de la dispariţia Cortinei de Fier, şi să rămână implicaţi în lume pe teren diplomatic, umanitar şi al drepturilor fundamentale.

La 100 de ani de la Primul Război Mondial, Francisc ar urma să facă apel la calm în Ucraina. Marja sa de manevră este redusă, deoarece ortodoxia rusă este în prima linie în apărarea Kremlinului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.