Deschidere Editorial — 01 decembrie 2014
De ce se teme Ponta de Vanghelie…

Recentele excluderi din PSD arată teama cronică a găştii din jurul lui Ponta faţă de iminenta pierdere a Puterii. Este inadmisibil că principalii responsabili de pierderea alegerilor prezidenţiale (mă refer aici la candidatul Ponta şi şeful campaniei electorale a acestuia, Liviu Dragnea) au ales să fugă de răspundere şi să identifice vinovaţi imaginari pentru acest umilitor eşec. Excluderea lui Geoană, Vanghelie şi Şova reprezintă abuzuri de cea mai joasă speţă. Cazurile Geoană şi Şova nu se vor regăsi în acest articol. Cazul Vanghelie, însă, da.

Marian Vanghelie este un social-democrat cu ştate vechi în partid. A intrat în 1995 în PDSR. Are o vechime de aproape 20 de ani în partid, timp în care a deţinut funcţii importante: preşedinte PSD Bucureşti, vicepreşedinte PSD la nivel central etc. Se află la al patrulea mandat de primar al sectorului cinci. Bucureştenii din acest sector l-au revalidat de fiecare dată.

Vanghelie este un politician, contestat de unii, apreciat de alţii. Are lacune de limbaj, de discurs, însă, refuză să se ascunde în spatele unor fraze demagogice. El spune, tranşant, ceea ce gândeşte. De multe ori nici măcar nu se gândeşte la consecinţe. Are coloană vertebrală, refuză să se linguşească şi să sară, în funcţie de propriul interes, dintr-o barcă politică în alta, dintr-o gaşcă politică în alta. Mai mult, Vanghelie nu a trădat niciodată partidul. A fost un soldat conştiincios, a adus de-a lungul anilor milioane de voturi partidului. Mulţi dintre criticii săi , care au votat pentru excluderea sa doar pentru a.i face pe plac lui Ponta, au ajuns senatori şi deputaţi în colegiile din sectorul cinci. Vanghelie le-a făcut campanie, i-a făcut, practic, parlamentari! Ce bătaie mai era pe colegiile din sectorul lui Vanghelie! Se ştia că prin implicarea acestuia succesul era garantat!

Acelaşi Vanghelie s-a confruntat cu nedreptăţi flagrante ale şefilor de la nivel central. Ponta l-a boicotat sistematic, l-a sfidat sistematic, l-a atacat sistematic prin amicul Sebi Ghiţă la televiziunea acestuia. Chiar dacă a pierdut şefia PSD Bucureşti, Vanghelie nu a făcut scandal! A continuat să susţină partidul, candidaţii partidului la toate ciclurile electorale!

Vanghelie a avut, însă, dreptul, ca toţi cei care au fost afectaţi de înfrângerea lui Ponta, să îşi spună punctul de vedere. Să ceară explicaţii, sancţiuni. Ce este anormal în asta? Plăteşte (politic) de ani buni pentru vina că a ales să îl susţină pe Geoană la alegerile pentru şefia PSD de la Congresul din februarie 2010! Ponta nu l-a iertat. Nici Dragnea! Nici alţi lingăi din jurul acestora!

Acum, Vanghelie a fost exclus din PSD. Alături de Geoană şi Şova. Şova îşi toarnă cenuşă în cap şi imploră, pe diferite canale, iertarea găştii pontiste. Geoană, dar mai ales Vanghelie, au arătat, încă o dată, că sunt bărbaţi politici. Că au curajul de a reacţiona în faţa acestui abuz. Şi Geoană şi Vanghelie au dreptul să spună ce gândesc. Să îşi apere carierele politice.

Vanghelie rămâne un politician popular. Chiar şi cu defectele, nu puţine, pe care le are. Are, însă, atuul sincerităţii şi al tăriei de caracter. Cu Vanghelie nu ştergi pe jos. Îl accepţi ca partener sau drumul tău politic se desparte brutal de al acestuia. Statutul de slugă umilă este inacceptabil pentru Vanghelie. Un adevăr care îi doare mult pe Ponta, Dragnea şi alţi aplaudaci ai regimului pesedist.

Este evident că mandatul lui Ponta la şefia PSD se apropie de sfârşit cu paşi repezi. Pierderea iminentă a guvernării va reprezenta punctul final al carierei politice a lui Ponta.Cei din jurul său, susţinători conjuncturali, se vor replia rapid. Şi vor schimba din nou gaşca politică!

Vanghelie şi Geoană vor reveni, atunci, în PSD. Mulţi dintre cei care i-au exclus le vor jura fidelitate, credinţă. Ipocriţii îşi vor face din nou numărul pentru a-şi salva funcţiile, privilegiile. Ce păcat că PSD a ajuns un partid care refuză, cu încăpăţânare să se reformeze. Vorbesc de o reformă reală, nu de una de faţadă cu „tineri promiţători” precum Mihai Sturzu! Reforma nu înseamnă yesmeni, ci tineri cu tărie de caracter! Poate că Vanghelie nu vorbeşte convingător despre social-democraţie, însă, a făcut mult, extrem de mult, pentru oamenii amârâţi din sectorul cinci. Din fericire pentru el, Vanghelie a ales să facă, nu să vorbească…

 Un editorial de Iulian Badea

Related Articles

Share

About Author

(0) Readers Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *