Letonia, în prima linie în faţa Rusiei lui Putin

Letonia preia joi preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi se regăseşte brusc în prima linie în faţa Rusiei lui Vladimir Putin, ofensivă în Ucraina dar destabilizată din punct de vedere economic de prăbuşirea preţului petrolului.

Politica rusească faţă de UE nu este, cu siguranţă, unica provocare pe care o are de înfruntat Riga. Pericolul islamist, o posibilă criză în Grecia, securitatea energetică şi accesul europenilor – mai ales al celor care provin din ţările est-europene – pe piaţa muncii din Marea Britanie sunt, între altele, dosarele cele mai pline de riscuri şi incertitudini, informează Mediafax.

Însă anexarea Crimeei în martie de către Rusia şi intervenţia rusă în Ucraina sunt evenimentele care provoacă fiori în ţările baltice, care s-au desprins, în urmă cu un sfert de secol, din fosta Uniune Sovietică. Iar asta atât în pofida asigurărilor oferite de NATO, ale cărei membre sunt de zece ani, cât şi în pofida prezenţei avioanelor de vânătoare occidentale care interceptează avioane ruseşti în apropierea de frontierele lor.

Letonia, o ţară cu aproape două miliane de locuitori, pe teritoriul căreia se afă o importantă minoritate rusofonă în bună parte susţinătoare a Kremlinului, subliniază, cu toate acestea, că preşedinţia sa nu va fi „antirusă”.”Dacă există un lucru pe care nu-l vom face, acesta este că nu vom avea o preşedinţie antirusă sau prorusă”, a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei letone Edgars Rinkevics pe 23 decembrie, la o zi după ce a „preluat torţa” europeană de la omologul său italian Paolo Gentiloni.

– Semnal puternic în privinţa vizelor

Sarcina va fi delicată, în contextul în care Riga urmează să găzduiască pe 21 şi 22 mai Summitul Parteneriatului Estic cu Belarusul, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjanul, care aspiră la o apropiere de Uniunea Europeană. Rinkevics speră să poată să trimită cu această ocazie „un semnal puternic cu privire la liberalizarea regimului vizelor” pentru UE.

Diplomaţia letonă poate să conteze la Bruxelles pe un interlocutor bine pus la punct în dosarul ruso-ucrainean, fostul premier polonez Donald Tusk, care a devenit în urmă cu câteva săptămâni preşedintele Consiliului European.

Poziţia lui Tusk, fără diferenţe de fond prea mari faţă de cea letonă, pare totuşi mai fermă. Pe 19 decembrie, la Bruxelles, la finalul primului său summit european, el a apreciat că Ucraina este „victima unui fel de invazie” şi a afirmat că este necesar ca europenii „să meargă dincolo de un răspuns reactiv şi defensiv”.

– Deschidere către Belarus

Rinkevics declară referitor la estul Ucrainei că vrea „să facă tot ceea ce poate pentru a susţine acţiunea diplomatică şi dialogul politic”, dar refuză ferm să recunoască anexarea Crimeei.

El ar putea să întindă prudent o mână Belarusului, un aliat al Rusiei, în contextul în care reşedintele Aleksandr Lukaşenko – acuzat de comunitatea internaţională de încălcarea drepturilor omului – este, începând din decembrie, aliatul Kievului, spre marea nemulţumire a Moscovei.

Letonii nu manifestă prea mare interes faţă de trecerea ţării lor la conducerea UE, în pofida faptului că aproximativ 72% dintre ei sunt la curent cu acest lucru, o proporţie destul de importantă.

Omul de pe stradă rămâne indiferentşi percepe mai degrabă favorabil preşedinţia letonă a Uniunii. „Acest lucru îmbunătăţeşte imaginea ţării, este un lucru bun”, afirmă un student, Kaspars Riekstins.”Se spune că hotelurile vor fi pline. Aste este bine, cu atât mai mult cu cât turiştii ruşi se cam răresc”, adaugă o pensioanră, Inga, care preferă să nu-şi spună şi numele.

Singura remarcă critică pe care AFP a putut să o culeagă vine din partea unui vizitator al Bibliotecii Naţionale, care urmează să găzduiască cele mai multe dintre conferinţele europene şi în care accesul pe intrarea principală este deja interzis muritorilor de rând. „Este un pic cam umilitor să fim nevoiţi să intrăm în propria noastră bibliotecă pe uşa din spate”, spune Arnolds Zarins.

În schimb, presa are întrebări despre bilanţul financiar. Riga urmează să cheltuiască aproximativ 70 de milioane de euro cu diverse reuniuni, în timp ce, potrivit unui studiu comandat de autorităţi, Letonia poate să conteze doar pe 64,5 milioane de euro venituri suplimentare, mulţumită activităţlor hoteliere sporite şi încasărilor fiscale.