Aleșii nu s-au omorât cu munca în 2014

Deputaţii şi senatorii au avut în 2014 activitate legislativă doar aproximativ 6 luni, în care au avut de analizat şi numeroase cereri din partea justiţiei de arestare preventivă sau de începere a urmării penale, în restul anului fiind în două campanii electorale sau în vacanţe parlamentare.

Parlamentarii au avut pauze în activitatea legislativă şi în aprilie-mai şi în octombrie-noiembrie, pentru campaniile electorale care au precedat alegerile europarlamentare şi, respectiv, prezidenţiale, în timp ce în ianuarie şi în perioada iulie-august au avut vacanţe stabilite prin lege, informează Mediafax.

Decizia de două luni şi jumătate de vacanţă pentru campanie electorală a fost criticată de unii aleşi de pe motiv că este afectată imaginea Parlamentului şi că sunt numeroase legi pe ordinea de zi care aşteaptă să fie adoptate, în timp ce alţii au spus că activitatea parlamentarilor este şi în circumscripţiile electorale.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a spus chiar că Senatul legiferează doar patru ore pe săptămână şi că sunt multe proiecte adoptate tacit.La ultima campanie electorală, 400 de legi cu rapoarte de depunere depăşit erau restante, la Camera Deputaţilor. Mai mult timp a fost alocat de parlamentari pentru a discuta cererile din partea justiţiei de încuviinţare a arestării preventive sau de începere a urmăririi penale a unor deputaţi şi senatori implicaţi în dosare penale, fiind şi aleşi cărora le-a încetat mandatul pe motiv de incompatibilitate.

În prima parte a anului, aleşii au respins, după amânări repetate, solicitările de arestare preventivă sau de începere a urmăririi penale pentru deputaţii Vlad Cosma, Daniel Chiţoiu, fost ministru al finanţelor, Titi Holban, Florin Popescu şi pentru senatorul Marius Isăilă.

La finalul anului, după alegerile prezidenţiale din noiembrie, parlamentarii au încuviinţat, pe bandă rulantă, ridicarea imunităţii lui Ion Adam, Ion Diniţă, Valerian Vreme, Marko Attila şi Cătălin Teodorescu şi senatorilor Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor, după ce Parchetul a cerut încuviinţarea arestării sale preventive.

Tot la finalul sesiunii din iarnă, parlamentarii au vacantat şi mandatul de deputat în cazul lui Ştefan Stoica şi respectiv de senator al lui Akos Mora, care aveau decizie definitivă de incompatibilitate, precum şi posturile unor deputaţi care au fost condamnaţi cum ar fi Relu Fenechiu sau Gheorghe Coman, respectiv senatorul Sorin Roşca Stănescu.

În Camera Deputaţilor s-au discutat moţiuni simple depuse de PDL şi PPDD referitoare la deszăpezire, la reforma în domeniul sănătăţii, reforma administraţiei, sectorul energetic, ecomonie şi mediul de afaceri, la finanţe şi justiţie, precum şi diaspora, iar la Senat, o singură moţiune, pe tema fondurilor europene.

Parlamentul a respins şi o moţiune de cenzură, depusă de PDL şi PNL.

În cele două sesiuni parlamentare ale acestui an, mulţi deputaţi şi senatori au trecut de la un partid la altul, plecări masive fiind atât de la PDL cât şi de la PPDD şi s-a ajuns la situaţia în care grupul parlamentar al PPDD de la Senat să fie chiar desfiinţat, după ce majoritatea membrilor au plecat la PSD şi UNPR.

La Senat, în urma ieşirii PNL de la guvernare, Crin Antonescu a demisionat din funcţia de preşedinte, fiind înlocuit de Călin Popescu Tăriceanu.

În timpul rămas pentru dezbaterile parlamentare, forul legislativ a adoptat mai multe proiecte venite de la Guvern decât iniţiate de parlamentari, Institutul de Politici Publice arătând că din totalul proiectelor devenite legi, 83% au fost propuse de Guvern şi doar 17% de către aleşi.

Printre proiectele importante adoptate se află majorarea accizei la carburanţi, reducerea CAS la angajatori cu 5 puncte procentuale, scutirea de la plata unor debite a pensionarilor şi mamelor, propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite CEC înainte de 1990 şi şi-au trasferat aceste depozite la BRD în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia, proiectul de modificare a legii privind serviciul de salubrizare a localităţilor, instituirea zilei naţionale pentru adopţie.

Alte legi adoptate sunt ziua liberă pentru îngrijirea copilului, cea privind tichetele de vacanţă, exercitarea meseriei e bonă, declararea zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare naţională şi eliminarea articolul 276 din Codul penal.

În ultima săptămână de lucru, parlamentarii au adoptat şi bugetul de stat pe 2015, acesta fiind contestat la Curtea Constituţională de PNL.

Parlamentarii au reuşit să respingă legea amnistierii şi graţierii, iar Ordonanţa 55 privind migraţia aleşilor locali care a fost adoptată, ulterior, a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională.

În prima parte a anul 2014, Senatul şi, mai apoi, Camera Deputaţilor, au adoptat Ordonanţa de Urgenţă prin care se stabilea majorarea accizei la carburant şi schimbarea modului de calcul, introducerea impozitului pe construcţii speciale sau majorarea redevenţelor. După ce Guvernul a adoptat ordonanţa, spre sfârşitul anului 2013, preşedintele Traian Băsescu declara că nu va adopta Bugetul de stat pe 2014 dacă nu se renunţă la majorarea accizei pentru benzină. Ulterior, preşedintele a semnat Bugetul, în condiţiile în care Guvernul a decis amânarea accizei cu trei luni.

În iunie, plenul Senatului a adoptat un proiect de lege care prevedea eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.
Potrivit proiectului, adoptat de Senat în calitate de for decizional, nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, asimilată infracţiunilor de corupţie, înainte de eliberarea din funcţie.

În anul acesta, parlamentarii au adoptat un propunere legislativă prin care băncile sunt obligate să accepte convertirea contractelor de credit în monedă străină, înclusiv cele aflate în derulare, într-o monedă alternativă, la solicitarea celor care au făcut împrumuturi, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă 50/2010 privind contractele pentru consumatori, iniţiată de un numeros grup de deputaţi şi senatori PSD, prevede includerea unor clauze în contractele de credit încheiate în monedă străină prin care se instituie dreptul consumatorului de a opta pentru convertirea creditului într-o monedă alternativă, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare, şi se stabileşte la cursul de schimb la care se efectuează conversia.

La începutul anului, senatorii au aprobat iniţiativa legislativă prin care se propune ca partidele să-şi poată finanţa activitatea şi campaniile electorale inclusiv prin împrumuturi, autentificate prin acte notariale, propunere a liderilor parlamentarilor PSD şi PNL.

Potrivit propunerii legislative pentru modificarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, „partidele politice pot încheia împrumuturi numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute”.

Prin proiect se mai propunea ca împrumuturile al căror obiect are o valoare mai mare de 400 de salarii de bază minime brute pe ţară să fie supuse condiţiilor de publicitate.

În 2014, parlamentarii au adoptat mai multe legi considerate ca fiind cu miză electorală În cursul anului 2014, parlamentarii au adoptat, în preajma alegerilor europarlamentare din 25 mai şi a celor parlamentare din 12, respectiv 16 noiembrie, mai multe proiecte de lege considerate electorale.

Astfel, parlamentarii au adoptat proiectul de lege prin care Guvernul propunea reducerea cu 5% a cotelor plătite de angajatori pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat. Senatorii şi deputaţii au aprobat şi un proiect de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, prin care peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite au fost scutiţi de plata acestora. De aceste prevederi nu au beneficiat, însă, alţi 9.593 de pensionari ale căror venituri au fost stabilite greşit din culpa beneficiarilor.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflaţi în evidenţa sistemului unitar de pensii publice sunt scutiţi de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor. Cele două Camere au aprobat, de asemenea, proiectul de lege pentru modificarea OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlul de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Potrivit proiectului, doar mamele care au primit indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate greşit au fost amnistiate, nu şi cele care au folosit documente eliberate cu nerespectarea legii sau care au declarat lucruri neconforme realităţii.

Senatorii au votat în prima sesiune din an ca peste 1.000 de medici de familie care au făcut gărzi în perioada 2008 – 2011 să fi exoneraţi de la plata sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare a centrelor de permanenţă, sumele fiind, pentru unii dintre ei, de 20.000-25.000 de lei.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.