Isărescu: Cursul va rămâne în zona de echilibru și în 2015

BNR este pregătită să intervină rapid în cazul unor situaţii de dezechibre pe pieţele interbancare, la fel cum s-a întâmplat şi anul trecut, când leul nu s-a depreciat, ci a pierdut din aprecierea anterioară, iar în 2015 va rămâne în zona de echilibru, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Categoric, leul este o monedă vie şi reacţionează la … a avut perioade de odihnă prelungite, dar reacţionează (…) Mai pot să apară şi dezechilibre. Cum s-a întâmplat în decembrie. Ministerul Finanţelor face plăţi masive, apar mulţi lei pe piaţă. Nu stăm să ne uităm, reacţionăm (…) Suntem în continuare pregătiţi, ca şi anul trecut, să acţionăm rapid pe piaţă, dacă apar dezechilibre”, a spus Isărescu, referindu-se la o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, informează Mediafax.

El a precizat că nu există fundamente pentru mişcări ample ale cursului de schimb, întrucât deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este mic şi acoperit de investiţiile străine directe, astfel că intervenţiile în situaşii de dezechilibre sunt explicabile, deşi banca centrală nu are un obiectiv de curs şi nu este deranjată de mişcări de până la 5%.

„Pentru anul trecut noi nu vedem niciun fel de depreciere. Dacă leul a scăzut de la 4,52 (lei/euro n.r.) la 4,38, apoi a stat tolănit din martie în octombrie între 4,40 şi 4,44 şi apoi s-a dus spre 4,48, credeţi că s-a depreciat? Nu, el şi-a mai mâncat din apreciere. În 2014 leul nu s-a depreciat şi nu cred că va ieşi din zona de echilibru nici în acest an”, a continuat Isărescu.

El a arătat că banca centrală intervine pe piaţă atunci când apar dezechilibre, inclusiv emoţionale.

„Curs de echilibru înseamnă cam unde a fost anul trecut”, a mai spus Isărescu, precizând că există un interval de variaţie care nu necesită intervenţii.

Cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro. Referinţa a urcat marţi cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro, la cel mai ridicat nivel începând cu 19 martie 2014.

Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, soliditatea economiilor din Europa Centrală şi de Est va contribui la aprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului, în 2015, după scăderile înregistrate în ultimele săptămâni.

Astfel, zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârşitul acestui an, de la nivelul de 4,125 unităţi pentru un euro înregistrat marţi, forintul cu 3,2%, la 310 unităţi pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unităţi pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unităţi.

Guvernatorul BNR a mai anunţat că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.

„Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează”, a completat Isărescu.

Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.