17 „pirați informatici”, reținuți de DIICOT

0

Un număr de 17 persoane au fost reţinute, iar alte trei au fost puse sub control judiciar în urma percheziţiilor efectuate, joi, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pe raza a şase judeţe şi în municipiul Bucureşti pentru destructurarea unei grupări infracţionale specializată în infracţiuni informatice, transmite Agerpres.

Potrivit şefului DIICOT Ploieşti, Ionuţ Botnaru, cele 17 persoane reţinute vor fi prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă.

Procurorii DIICOT şi poliţiştii de la Crimă Organizată au efectuat, joi dimineaţă, 34 de percheziţii domiciliare pe raza a şase judeţe (Prahova, Constanţa, Vâlcea, Hunedoara, Brăila, Bistriţa-Năsăud) şi în municipiul Bucureşti pentru destructurarea unei grupări infracţionale specializată în infracţiuni informatice şi cu mijloace de plată electronică.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada aprilie 2013 – decembrie 2014, membrii grupării au obţinut şi perfecţionat echipamente de skimming în România, pe care le-au folosit pe teritoriile mai multor state, respectiv Germania, Suedia, Danemarca, Norvegia, Turcia, Franţa, Marea Britanie, Spania, Ecuador, Filipine şi Panama, pentru obţinerea unor date de identificare de carduri bancare, inscripţionarea ulterioară pe carduri blank şi retrageri de numerar, se arată într-un comunicat emis de DIICOT.

„Ca modalităţi de operare în activitatea de skimming, există suspiciuni că membrii grupării fie introduceau cipuri electronice în POS-urile unor magazine, unde pătrundeau prin efracţie simulând furturi mărunte, fie utilizau dispozitive confecţionate artizanal în special în zone nesupravegheate de camere video (benzinării, spălătorii auto şi bancomate)”, se precizează în documentul citat.

Prejudiciul calculat până în acest moment este estimat la aproximativ 400.000 de dolari.

În urma percheziţiilor, anchetatorii au ridicat 30.000 de lei, precum şi 200 de carduri bancare blank, o tastatură falsă de bancomat, un dispozitiv artizanal de înregistrare video, destinat a fi montat pe terminale ATM, un terminal POS şi mai multe circuite şi componente electronice ce pot fi utilizate ca parte integrantă în dispozitive de skimming.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice, deţinerea de echipamente in vederea falsificării de instrumente de plată electronică, falsificare de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos.

Anchetatorii au cooperat cu autorităţi judiciare din Suedia, Franţa, Germania şi cu Biroul Serviciului Secret din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.