Bucureștenii, în pericol în cazul unui cutremur mare

Masura face parte dintr-o strategie mai ampla care prevede si saparea unor puturi de mare adancime in curtile unitatilor de invatamant, potrivit stirileprotv.ro. Pregatirile vin in contextul in care specialistii estimeaza ca mii de romani si-ar putea pierde viata in cazul unui cutremur, precum cel din 1977.

Programul gandit de autoritati prevede ca, in fiecare sector, sa existe cate doua scoli pregatite sa preia sinistratii. 12 scoli din Bucuresti au primit deja dotari. In cazul unei situatii de urgenta salile de sport ale acestor unitati de invatamant vor fi transformate in tabere pentru sinistrati, in care pot fi adapostiti aproximativ 4500 de oameni. In curtile acestor scoli urmeaza sa fie sapat si cate un put de 200 de metri adancime. Astfel exista o sursa buna de apa potabila.

Cel mai important adapost in caz de cutremur ar putea fi National Arena. Suprafata terenului de sport este de 8500 mp, iar in cazul unei catastrofe aici ar putea fi asezate saltele pentru aproximativ 4000 de oameni.

Anul 2015 a început cu un val de cutremure. Specialiştii se aşteaptă ca România să fie lovită de un cutremur mare. Poate un seism chiar mai mare decât cel din ’77.

Secretarul de stat din MAI, Raed Arafat, a vorbit despre măsurile de urgenţă de care trebuie să ţină cont populaţia în caz de cutremur. „În primul rând, noi suntem obligaţi să ne pregătim pentru scenariul cel mai rău, pentru prevenirea pierderilor de vieţi, acţiuni de prevenire, instruirea populaţiei, consolidarea clădirilor… Acestea rămân măsurile care vor reduce la maxim victimele. Anul trecut am autorizat o echipă de salvare-căutare ONU în România. Această echipă are dotare, are nevoie de completare, începe să pregătească alte echipe autorizate pe găsire-salvare. Trebuie să avem măcar 20-25 de echipe pregătite, începând cu anul acesta. Avem obligaţia să pregătim oamenii din zonele în care e puţin probabil să fie cutremur, ca să poată să vină să ajute. Zona Ardealului e cea mai sigură. Soluţia optimă rămâne prevenirea, ca să avem pagube cât mai puţine. Oamenii trebuie să ştie ce nu trebuie făcut. Fiecare trebuie să fie pregătit, să aibă provizii pentru trei zile, apă, mâncare care nu este perisabilă. În al doilea rând este pregătirea caselor. Lângă pat nu trebuie să se pună un dulap care să poată să cadă peste tine, nu pui deasupra capului un tablou greu. Să nu ieşi în casa scărilor, pentru că scările sunt primele care se dărâmă, să nu foloseşti liftul. La japonezi am văzut că spitalele trebuie să fie pregătite. Echipamentele medicale să fie fixate din două motive. Să poată fi folosite după cutremur şi să nu cadă în capul pacienţilor”, a declarat Raed Arafat.

De asemenea, experţii recomandă să te ascunzi sub tocul uşii, doar dacă trăieşti într-o casă veche şi şubredă construită pe sistemul structurii de rezistenţă mai puternice decât plafonul şi pereţii. În casele şi blocurile moderne, acest lucru nu este de prea mare ajutor ţinând cont că foarte puşine au fost contruite pentru a rezista unor cutremure mai mari de 7 grade pe Scala Richter. Experţii recomandă în schimb, ca oamenii să se adăpostească sub mobila solidă şi să-şi acopere faţa şi ochii cu antebraţele şi palmele, pentru a proteja vederea de praful rezultat de la crăparea şi surparea pereţilor.

Dacă eşti în interiorul unei clădiri, stai acolo cu orice preţ, chiar dacă ţi se pare că este o clădire veche şi şubredă. Realitatea de teren a demonstrat că de fiecare dată au murit sau au fost răniţi mai mulţi oameni care au fugit în timpul seismului, decât cei care au rămas în interiorul clădirilor. Totodată, este bine să fugi imediat de lângă şi din dreptul ferestrelor.

Dacă seismul te surprinde însă afară, fugi de lângă clădiri, stâlpi şi cabluri electrice, hornuri, cornişe, sisteme mari de afişat reclame, orice ar putea cădea şi te-ar putea răni. Dacă eşti cu maşina în trafic, încearcă pe cât posibil să opreşti maşina şi să stai în maşină până trece seismul. În niciun caz nu te adăposti cu maşina sub poduri, linii electrice, semne de circulaţie şi în niciun caz, tuneluri.

Oriunde ai fi, clădire, maşină sau afară, NU folosi chibrituri, brichete, lumânări, echipamente electrice de iluminat sau orice altă flacără deschisă. De obicei în timpul cutremurelor mari se rup şi conductele de gaze, iar gazele neprelucrate din centrală, cele cărora nu li-sa adăugat mercaptan pentru a avea mirosul lor specific de alertă, nu miros, deci puteţi provoca o explozie fără să bănuiţi măcar că sunt gaze prin preajmă.

Nu folosi telefonul decât în caz de urgenţă medicală sau de incendiu. Nu-ţi suna rudele imediat şi nu sta cu ele la telefon cu orele. Blochezi astfel liniile telefonice, care trebuie să rămână libere pentru urgenţe. Oricum, după cum a demosntrat realitatea, în România este suficient şi un seism de doar 5 grade pentru ca oamenii să blocheze literalmente sistemele de telefonie mobilă, cu apelurile lor, deseori fără rost. Dacă a fost însă un seism puternic şi au căzut toate reţelele de telefonie, nu aştepta ca pompierii, poliţia sau medicii să vină. Pe cât posibil încearcă să te ajuţi singur(ă) sau să-i ajuţi pe cei mai afectaţi decât tine.

Dacă eşti blocat sub dărâmături încearcă să te mişti cât mai puţin posibil pentru a-şi conserva astfel cât mai mult rezervele de aer necesar repiratului. Neapărat să-ţi acoperi nasul şi gura cu o bucată de îmbrăcăminte, sau orice filtru improvizat cu ajutorul căruia să respiri prin aerul plin de praf şi resturi.

Cel mai important este să-ţi păstrezi un moral ridicat. Dacă nu pentru tine, atunci pentru cei din jur! De asemenea, trebuie să rămâi treaz(ă) şi lucid(ă) pentru a intra în contact cu echipele de salvare care caută supravieţuitori.

Dacă poţi, bate neapărat în pereţi sau în ţevi cu orice obiect dur pentru a fi auzit. Dacă ai un fluier la brelocul de chei, cu atât mai bine. Sub nicio formă NU ţipa decât dacă eşti sigur că echipele de salvare te vor auzi! Iroseşti astfel rapid resursele tale de oxigen.