Iohannis dă testul abilității politice
Mandatul de președinte al Iui Iohannis a debutat în linia așteptată. Normalitatea a inundat Palatul Cotroceni. Consultările cu partidele politice din perioada băsistă, pline de interminabile scandaluri, au devenit de tristă amintire. Milioanele de români, suprasaturați de acuze reciproce între liderii politici, au înțeles că în România coabitarea între Palatele Victoria și Cotroceni poate fi posibilă.
Umilit de români la scrutinul din 16 noiembrie, Ponta nu are altă soluție decât să se plieze, interesat, pe toate proiectele avansate de Iohannis. Ponta mimează, neconvingător, rolul de premier responsabil care apără interesul național și care vrea să arate românilor că Băsescu (și numai Băsescu!) a fost cel vinovat de situația conflictuală dintre cele două Palate.
În realitate, strategia lui Ponta este una extrem de simplă. Contestat puternic în Kiseleff, Ponta încearcă să calmeze apele în partid și să amâne cât mai mult Congresul ce fusese anunțat inițial în martie. Cum Ponta nu poate duce un război pe două fronturi, atât cu pesediștii care îi cer capul, cât și cu Iohannis, a preferat să afișeze această mască umilă, ruptă de orice realitate. După recâștigarea controlului total în PSD și eliminarea din partid a celor incomozi, atât Ponta, cât și pesediștii din jurul său și televiziunile obediente, își vor îndrepta tunurile către inamicul Iohannis care va fi decredibilizat sistematic…
La rândul său, Iohannis, cocoțat pe valul încrederii populare, nu are altă variantă decât să tragă sforile necesare pentru a forma o nouă majoritate parlamentară, majoritate care să instaleze și să susțină un guvern PNL. Doar în acest mod, Iohannis își poate respecta promisiunile electorale, promisiuni care l-au adus la Cotroceni. Orice pactizare cu Ponta, cu gașca pesedistă, poate avea efect de bumerang pentru Iohannis. Oricât de multă liniște, normalitate, și-ar dori românii de la un președinte, în niciun caz aceștia nu vor susține varianta unui șef de stat decorativ. În consecință, Iohannis trebuie să ajute consistent PNL pentru a prelua hățurile guvernării. Poate face acest lucru, cu abilitate, fără a încălca prevederile constituționale. În caz contrar, Iohannis nu va putea face mare lucru din postura de președinte, iar toată zestrea sa electorală se va risipi extrem de rapid.
Mulți liberali sunt convinși că PNL trebuie să rămână în opoziție până la alegerile parlamentare de la finele lui 2016. Atunci, traș de „locomotiva” Iohannis, PNL va câștiga, cred aceștia, categoric, alegerile parlamentare și vor putea forma un guvern competitiv, susținut puternic în Parlament. Există, însă, riscul ca PSD să își revină, Ponta să prindă mai mult curaj, iar campania iminentă de decredibilizare a lui Iohannis să înceapă să dea roade. Românilor le plac liderii politici de succes care își impun punctul de vedere în perioade de criză politică.
PSD trebuie strivit rapid, acum cât este un partid slăbit de orgolii și lupte între găștile din interiorul său. Orice zi în care PSD rămâne la guvernare reprezintă o zi în care PSD își strânge rândurile. Iohannis greșește flagrant dacă crede în dorința lui Ponta de a conlucra cu el în interes național. Ponta nu a avut și nu are nimic în comun cu mult-clamatul interes național. Și nici vreun alt lider pesedist.
Pe de altă parte, crearea unei noi majorități în jurul PNL implică, de asemenea, un risc uriaș. O majoritate creată cu traseiști, cu profitori care schimbă macazul politic în funcție de propriul interes, nu poate reprezenta rețeta unei altfel de politici, politică promisă de prezidențiabilul Iohannis.
În concluzie, Iohannis se află în fața unui mandat extrem de dificil. Vom vedea cât de abil în ale politicii este noul președinte. Vom vedea cât de puternic este punctul său de vedere. Vom vedea cât de respectat este acesta în PNL. Vom vedea în ce măsura va putea să controleze, un partid și, eventual, un guvern și o majoritate care va încerca să obțină, în interes personal, un profit cât mai mare din actul guvernării. Abia atunci vom vedea dacă voturile acordate lui Iohannis vor fi răsplătite de prestația acestuia…
Un editorial de Iulian Badea