„Nu tremur la cutremur”, campanie de informare în cazul unui seism
Optzeci la sută dintre adulţii din România nu ştiu cum să reacţioneze în caz de cutremur şi mulţi ar lua decizii care le-ar putea fi fatale sau ar încetini intervenţia salvatorilor, relevă un studiu, prezentat luni de IGSU, la lansarea campaniei de prevenţie „Nu tremur la cutremur”.
Specialiştii au concluzionat că, în cazul unui cutremur puternic, tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani, care nu au trăit experienţa unui cutremur de nivelul celui din 1977, „cu cât ştiu mai puţin, cu atât cred că sunt mai bine informaţi”. Spre exemplu, cei mai mulţi nu şi-au pus niciodată problema să stabilească cu membrii familiei un loc de întâlnire, în condiţiile în care telefonia mobilă nu ar funcţiona o perioadă.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a lansat, luni, o campanie preventivă intitulată „Nu tremur la cutremur”, pentru conştientizarea de către populaţie a riscurilor pe care le implică un seism puternic şi ce reguli trebuie să respecte într-o astfel de situaţie, în aşa fel încât să-şi sporească şansele de supravieţuire. În acest sens, a fost realizat şi site-ul www.nutremurlacutremur.ro.
În cadrul campaniei, prin intermediul televiziunilor şi în mediul online vor fi difuzate şapte spoturi cu scenarii diferite, din care cetăţenii află ce trebuie să facă în cazul în care cutremurul îi surpride într-un apartament de bloc, într-un supermarket, la serviu, pe stradă etc.
Prezent la lansarea campaniei, secretarul de stat Raed Arafat a explicat că, pentru realizarea spoturilor, s-a optat pentru filme de animanţie, pentru a fi mai atractive pentru copii.
Din aceste spoturi, cetăţenii află că, în cazul unui seism, nu trebuie să plece pe scări sau să ia liftul, ci să se adăpostească sub un corp de mobilier rezistent sau sub tocul uşii. În acelaşi timp, dacă la momentul producerii cutremurului sunt pe stradă, trebuie să se îndepărteze de clădiri, de pe care se pot prăbuşi cărămizi, bucăţi de tencuială, coşuri de fum, geamuri, ghivece de flori etc.
„Populaţia trebuie să aibă încredere în ceea ce i se comunică oficial şi nu în anunţuri făcute de aşa-zişi specialişti. Această campanie de conştientizare a fost făcută cu sprijinul mai multor parteneri care au muncit pe bază de vountariat, astfel că preţul nu a depăşit 3.000 de euro”, a spus Arafat.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administreaţiei Publice (MDRAP), în caz de cutremur, Bucureştiul este cel mai vulnerabil, în special clădirile construite înainte de 1940, care au rezistat cutremurelor din 1977 şi 1993. Cel mai expus este însă centrul vechi al Capitalei, unde multe imobile se află într-o stare de degradare avansată.