Negocierile de la Minsk s-au încheiat fără un acord

0

Negocierile de pace organizate sâmbătă la Minsk între Kiev şi separatiştii proruşi, în prezenţa reprezentanţilor OSCE şi ai Moscovei, s-au încheiat fără un acord, a anunţat emisarul Guvernului ucrainean Leonid Kucima, acuzând rebelii că au subminat discuţiile.

„Consultările de la Minsk sunt un eşec”, a declarat Kucima pentru agenţia Interfax Ucraina, explicând că emisarii liderilor republicilor separatiste „au refuzat să discute despre măsurile pentru o încetare a focului imediată şi retragerea armamentului greu”, informează Mediafax.

Negocierile de pace destinate încheierii unui acord de încetare a focului cu caracter „coercitiv” în estul separatist al Ucrainei au început sâmbătă la Minsk, pe fondul unei intensificări a violenţelor soldate cu moartea a 15 militari ucraineni.

Grupul de contact, format din fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus Mihail Zurabov şi reprezentanta OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) Heidi Tagliavini, şi emisarii republicilor rebele proruse Doneţk şi Lugansk s-au întâlnit la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) într-o reşedinţă oficială din capitala belarusă unde au fost semnate primele acorduri de pace în septembrie.

 Fostul şef al administraţiei lui Kucima, Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiuni americane, a ajuns, de asemenea, la reuniune la bordul maşinii ambasadorului rus, fără să se ştie care este mandatul lui la aceste negocieri. Separatiştii au ameninţat că, în cazul eşecului negocierilor, îşi vor extinde ofensiva „până la eliberarea totală a regiunilor Doneţk şi Lugansk”, din care o mare parte este controlată de Guvernul de la Kiev.

La Kiev, ministrul Apărării Stepan Poltorak a anunţat sâmbătă că 15 miliari ucraineni au fost ucişi şi alţi 30 au fost răniţi „pe toată linia frontului” în 24 de ore.

El a spus că oraşul strategic Debalţeve, pe drumul care leagă Doneţk de Lugansk şi care este în prezent devastat de lupte crâncene, este acum „controlat parţial de grupuri rebele”.

Ulterior, ministerul său a difuzat un comunicat în care sublinia că „Debalţeve este sub controlul ucrainenilor”, dar că insurgenţii „bombardează împrejurimile oraşului”.

Un oficial militar separatist, Eduard Basurin, a afirmat la rândul său că rebelii au „încercuit” forţele ucrainene, respectiv 8.000 de persoane în total, prezente la Debalţeve.

Presa ucraineană compară deja bătălia de la Debalţeve cu „tragedia” de la Ilovaisk, când, în august, trupele ucrainene au fost încercuite de separatişti şi peste 100 de militari au fost ucişi.

Armata ucraineană a anunţat sâmbătă lupte la Vugleguirsk, a cărui cucerire de către rebeli înseamnă o încercuire aproape totală a Debalţeve.

Potrivit şefului poliţiei regionale Viaceslav Abroskin, Debalţeve şi Vugleguirsk sunt „private de electricitate, apă, încălzire şi comunicaţii”.

El a adăugat că 12 civili au murit în 24 de ore la Debalţeve, unde „voluntarii evacuează familii întregi”.

În faţa violenţelor care au atins un nivel critic în ultimele zile, OSCE a declarat că un „document constrângător privind o încetare a focului imediată şi retragerea armelor grele de pe linia de contact” ar trebui semnat sâmbătă la Minsk.

Pe front diplomatic, Ucraina îl va primi la 5 februarie pe secretarul de Stat american John Kerry, care îi va aduce o susţinere fermă înainte de a participa la conferinţa pe tema securităţii de la Munchen, unde se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a subliniat că Statele Unite nu au „epuizat toate mijloacele pentru a face Rusia să plătească” pentru rolul jucat în conflictul ucrainean, într-un interviu acordat săptămanalului ucrainean Dzerkalo Tîjnia apărut sâmbătă.

Uniunea Europeană a crescut în această săptămână presiunea asupra Rusiei, prelungind cu şase luni sancţiunile adoptate în martie împotriva unor personalităţi separatiste proruse şi ruse şi extinzând lista neagră cu persoanele vizate de îngheţarea averilor şi interdicţia de călătorie în UE.

Ea s-a abţinut însă să îşi consolideze arsenalul de sancţiuni economice care, combinate cu prăbuşirea cursului petrolului, ar urma să plonjeze Rusia în recesiune în acest an, cu o scădere de 3 la sută a produsului intern brut, potrivit noilor previziuni ale Guvernului rus date publicităţii sâmbătă.

Acuzată că înarmează rebeliunea din estul Ucrainei şi că a mobilizat trupe în această zonă, Rusia dezminte orice implicare în conflictul soldat cu peste 5.000 de morţi în nouă luni şi se prezintă ca unul dintre mediatori.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.