Peștera Scărișoara, renumită datorită ghețarului său!
Situata in Muntii Apuseni la aproximativ 40 km de orasul Campeni, in NV judetului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus, Pestera Scarisoara este una dintre cele mai mari pesteri cu gheata din Romania (al doilea ghetar subteran ca marime din lume. Cel mai mare este in Slovacia).
Pestera Scarisoara are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime accesul facandu-se printr-o scara metalica in vederea facilitarii intrarii turistilor.
Pestera Scarisoara s-a format in timpul glaciatiunii cand muntii in care este situata erau acoperiti de zapada si gheata. Pestera avand decat o singura deschidere in partea de sus se formeaza astfel curenti de aer intre suprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghietii.
Iarna , temperatura aerului din pestera inregistreaza aceleasi oscilatii ca temperatura aerului din jurul avenului (intrarii) ; vara temperatura urca pana la +1 C din aceasta cauza in fiecare vara din podeaua Salii Mari se topeste un strat de gheata gros de cativa cm.
Numeroşi speologi au explorat-o de-a lungul timpului, interesaţi de originea ei şi de caracteristice unice ale gheţarului. Şi iată ce au aflat:
- peştera Gheţarul de la Scărişoara face parte din sistemul carstic Gheţar – Ocoale – Dobreşti.
- este formată în calcare de vârstă jurasică (vechi de aproximativ 150 de milioane de ani), dispuse pe direcţia NV-SE, la o altitudine de 1.165 m.
- cândva, aici curgea la suprafaţă un râu, care a dizolvat treptat calcarele, adâncindu-se tot mai mult, apele ajungând, în cele din urmă, în subteran.
- un gol format în urma prăbuşirii unui aven (un „puţ” natural) s-a umplut cu gheaţă în timpul glaciaţiunilor, astfel formându-se gheţarul care face faima peşterii. După încălzirea climei, gheaţa s-a topit parţial, dar gheţarul nu a disparut, căci este alimentat în fiecare iarnă de un nou strat de gheaţă, format la suprafaţă.
- cea mai veche gheaţă de la bază are aproximativ 4.000 de ani.
În 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, împreună cu specialişti străini, au analizat carote (mostre cilindrice, obţinute prin forare) extrase din gheţar şi au aflat o mulţime de date interesante din trecutul acestei regiuni: cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, chiar şi cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor.
Povestile din batrani spun ca in pestera de la Scarisoara traia, in vremuri vechi, un balaur pe care localnicii il numeau Solomat. Acesta fura cate o fata frumoasa, fie in Noaptea de Anul Nou, fie in noaptea dinaintea Targului de Fete la Gaina si le ascundea intr-un palat de gheata pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia sa-l vada.
O alta legenda spune ca, in spatele formatiunii calcaroase numite “La Brazi “, exista doua bazine tot timpul pline cu apa. Cine se aseaza in genunchi, isi descopera capul si bea direct cu buzele si-si pune o dorinta, isi va vedea visul cu ochii. Conditia este sa-si respecte “ritualul “ si, timp de cel putin un an sa nu divulge nimanui dorinta pusa.
Vizitarea se face doar cu un ghid dupa plata unei taxe. Intrarile grupurilor de 20-50 de personae se face la ore fixe: 9.00, 10.20, 11.40, 13.00, 14.20, 15.40, 17.00.
