NATO nu vrea o confruntare cu Rusia
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a afirmat, într-un interviu apărut luni în cotidianul rus Kommersant, că Alianţia Nord-Altantică „nu caută confruntarea cu Rusia”, apreciind că Acordurile de la Minsk sunt „un pas în direcţia bună”.
După summitul de la Minsk în „formatul Normandia” şi în contextul intrării în vigoare a unui armistiţiu în estul Ucrainei, Jens Stoltenberg a acordat un interviu pentru cotidianul rus Kommersant în care explică poziţia NATO în relaţia sa cu Rusia, informează Mediafax.
Întrebat dacă Rusia este „un partener sau un inamic” pentru Alianţa Nord-Atlantică, Stoltenberg a răspuns că „lumea este prea complexă pentru a fi divizată în «prieteni şi inamici»”.”Timp de decenii, după Războiul Rece, am dezvoltat relaţii foarte constructive cu Rusia. Deschiderea frontierelor, dezvoltarea comerţului, contactele politice, cooperarea practică, toate acestea au contribuit la prosperitatea şi la dezvoltarea economică a unor state membre NATO şi a Rusiei”, a continuat el.
Vorbind despre conflictul armat din regiunile ucrainene Lugansk şi Doneţk, Jens Stoltenberg a afirmat că Ucraina trebuie să rămână o ţară „independentă” şi „suverană”.
„Acordurile de la Minsk sunt un pas în direcţia bună”, a apreciat el, pledând să fie aplicate „integral” şi exprimându-şi speranţa că „vor conduce la o soluţionare de durată a conflictului din Ucraina”.
Grupul de contact, din care fac reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat joi, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înţelegerea a fost negociată de către preşedinţii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroşenko, Franţei Francois Hollande şi cancelarul Germaniei Angela Merkel, după aproximativ 16 ore de negocieri în capitala belarusă.
Întrebat dacă nu se teme de o nouă escaladare a tensiunilor în relaţiile cu Moscova după ce NATO a anunţat că va înfiinţa posturi de comandament în ţări situate în apropiere de Rusia, Stoltenberg a subliniat că cele şase centre de comandament şi control vor fi instalate în ţări din estul Europei care „au capacităţi relativ mici”.
Nu vorbim despre „unităţi de luptă”, a precizat el, adăugând că „aceste centre vor asigura legăturile între forţele armate ale acestor ţări şi forţele multinaţionale ale NATO”.
Pe de altă parte, referindu-se la decizia preşedintelui cipriot de a permite Rusiei să folosească bazele navale ale insulei în contextul ameninţării reprezentate de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a subliniat că „Cipru nu este membru NATO. Prin urmare, NATO nu poate lua nicio decizie în acest sens”.