Vrăjitoarele Vanessa și Melissa, câte trei ani de închisoare cu suspendare

0

Mincă Rada, cunoscută ca vrăjitoarea Melissa, şi Roxanei Lider, cunoscută ca vrăjitoarea Vanessa, au fost condamnate, marţi, de Tribunalul Ilfov, la câte trei ani de închisoare pentru şantajarea Oanei Zăvoranu.

Instanţa a mai decis ca cele două vrăjitoare, condamnate la trei ani de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de şase ani, să îi plătească, în solidar, Oanei Zăvoranu, 10.000 de euro, informează Mediafax. Decizia Tribunalului Ilfov nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Celelalte şapte persoane judecate în acelaşi dosar au fosta achitate de Tribunalul Ilfov. Este vorba despre Sava Craiff Buzea, zis Manix, Ion Constantin, zis Şonot sau Şoni, Ştefan Mincă, zis Rosovelt, Ştefan Ionuţ Voicu, zis Fane, Elena Ştefan, Sebastian Dobrescu, zis Sebi, şi Remus Mincă, zis Nat.

 Procurorul învestit iniţial cu soluţionarea cazului vrăjitoarelor, Maximilian Bălăşescu, a fost arestat, în 1 februarie 2012, fiind acuzat că a cerut mită 300.000 de euro pentru a închide dosarul. Între timp, Bălăşescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, în 17 iunie 2013.

După arestarea anchetatorului, cazul vrăjitoarelor a fost predat altor procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, care au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a Roxanei Lider, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi şantaj în formă continuată, Radei Mincă, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, şantaj şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, a lui Sava Craiff Buzea, zis Manix, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi a lui Ion Constantin, zis Şonot sau Şoni, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi şantaj în formă continuată.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Ştefan Mincă, zis Rosovelt, Ştefan Ionuţ Voicu, zis Fane, Elena Ştefan, toţi pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi Remus Mincă, zis Nat, arestat în altă cauză, pentru instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Procurorii l-au trimis în judecată în această cauză şi pe Sebastian Dobrescu, zis Sebi, cel care l-a denunţat pe procurorul Maximilian Bălăşescu de la Parchetul Ilfov, demersul conducând la arestarea şi trimiterea în judecată a anchetatorului pentru fapte de corupţie. În procesul vrăjitoarelor, Dobrescu a fost judecat pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Potrivit procurorilor, inculpaţii, aflaţi în complicitate, îşi atrăgeau victimele printr-un plan minuţios elaborat, utilizând două metode de racolare a acestora. Astfel, Rada Mincă şi Roxana Lider îşi făceau publicitate în mass-media, unde se prezentau ca „vrăjitoare” sau „clarvăzătoare”, arătându-şi disponibilitatea unor aşa-zise consultaţii în urma cărora erau contactate de către victime.

De asemenea, prin monitorizarea mass-media, Mincă şi Lider identificau persoane publice, cu mare potenţial financiar, care se găseau în diferite situaţii defavorabile (în general în conflict cu alte persoane publice) „şi le creau acestora falsa reprezentare că problemele au fost generate de practicile oculte iniţiate de ele”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Prin aceste metode, vrăjitoarele Vanessa şi Melissa luau legătura cu victimele, cărora le solicitau la început, pentru iniţierea ritualului, diverse bunuri sau obiecte precum articole personale de îmbrăcăminte, păpuşi, piroane, cuţite, iconiţe, miere de albine. Ulterior, pentru desfăşurarea ritualului care se prelungea în timp sub diferite pretexte, acestea cereau bijuterii sau autoturisme şi sume de bani din ce în ce mai mari.

Potrivit procurorilor, Oana Zăvoranu a fost determinată de către inculpaţi să încheie mai multe contracte de vânzare a unor bunuri mobile şi imobile sau contracte de împrumut cu garanţie imobiliară, la un preţ subevaluat în raport cu valoarea de piaţă a acestora, în realitate fiind vorba „cămătărie disimulată”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.