ANI nu a găsit nereguli în averea lui Ridzi

0

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a verificat averea Monicăi Iacob Ridzi în perioada 2008 – 2012 şi nu a constatat vreo diferenţă între veniturile şi bunurile acesteia, potrivit raportului de evaluare remis apărării fostului ministru, transmite Mediafax.

Avocatul lui Ridzi, Alexandru Chiciu, a declarat, duminică, înainte de a intra la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, pentru a o vizita pe clienta sa, că a primit, vineri, un răspuns de la Agenţia Naţională de Integritate, care a finalizat verificările în ceea ce priveşte averea Monicăi Iacob Ridzi în perioada 2008 – 2012 şi a constatat că nu există niciun fel de diferenţă între câştigurile de referinţă şi bunurile dobândite de aceasta.

„Este un răspuns oficial, din păcate, însă, venit mult prea târziu faţă de situaţia în care domnia sa se află, dar este o dovadă a faptului că această femeie niciodată nu a minţit, niciodată nu a furat nicio sumă de bani, lucru pe care ANI îl dovedeşte”, a declarat avocatul.

ANI s-a autosesizat odată cu începerea anchetei DNA privind-o pe Ridzi şi a verificat averea acesteia, constatând că nu are avere nejustificată. Verificările administrative ale ANI nu au avut însă vreo legătură cu ancheta penală şi procesul Monicăi Iacob Ridzi pentru fapte de corupţie.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, pe 16 februarie, la cinci ani de închisoare cu executare de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a fost acuzat de abuz în serviciu privind evenimentul organizat în data de 2 mai 2009, Ridzi atribuind contracte „cu dedicaţie” unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului. De asemenea, judecătorii au menținut condamnarea de 5 ani de închisoare cu executare pentru Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.

În schimb, Paul Diaconu, șef al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie — septembrie 2009), a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce acesta și-a recunoscut vina în instanță și a achitat un prejudiciu de 23.000 lei. La instanța de fond, Paul Diaconu primise 2 ani și 6 luni închisoare cu executare.

De asemenea, Daniela Elena Popa a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar George Răzvan Nica Udangiu a primit 3 ani închisoare.

Celelalte condamnări au rămas neschimbate față de instanța de fond, toate pedepsele fiind cu suspendare: Marius Mărcuță — 3 ani, Florin Cătălin Mircea — 2 ani și 6 luni, Octavian Petru Dragomir — 3 ani, Claudia Radu — 2 ani și 6 luni, Petre Toia — 3 ani, Bogdan Iacobescu — 3 ani, Marius Cristian Negrea — 3 ani.

Pe 9 februarie, în pledoariile finale, avocaţii arătaseră, în principal, că clienţii lor au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul organizării evenimentelor de la 2 Mai şi că aceştia ar trebui achitaţi.

Procurorul de şedinţă a cerut, însă, respingerea apelurilor făcute de cei condamnaţi şi a susţinut apelul propriu făcut împotriva inculpatei Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din Ministerul Tineretului la data faptelor, care a primit o pedeapsă cu suspendare în primă instanţă. Procurorul DNA a cerut ca Popa să execute pedeapsa în regim de detenţie, în virtutea funcţiei deţinute, pluralităţii infracţiunilor de care este acuzată şi a gradului ridicat de periculozitate a unora dintre fapte.

La final, în ultimul cuvânt, Monica Iacob Ridzi le-a cerut judecătorilor să-i ofere posibilitatea de a-şi creşte cei doi copii, între care unul mai mic de un an şi jumătate, şi a susţinut că totul i se trage de la faptul că a fost „credulă”.

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a demisionat din PDL în toamna anului 2012, iar la alegerile din 2012 a candidat din partea PPDD, câştigând un mandat de deputat în judeţul Hunedoara.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

În motivarea sentinţei, magistraţii au arătat că faptele fostului ministru al Tineretului sunt de o „gravitate extremă”, după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecatori – Iulian Dragomir, Rodica Cosma si Francesca Vasile – descriu tabloul infractional conturat la nivelul ministerului drept unul „dezolant” şi arata ca faptele fostului demnitar si ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticoruptie, dar si de cele rezultate pe parcursul cercetarii judecatoresti. De asemenea, cei trei magistrati explica in detaliu de ce fostul ministru si ceilalti inculpati din dosar au fost condamnati la pedepse cu executare sau cu suspendare.

„Inalta Curte mai are in vedere ca exercitarea abuziva de catre inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atributiilor de serviciu s-a materializat si in aceea ca a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Nationale a Tineretului pentru realizarea si difuzarea unor produse publicitare prin care si-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, care instituie in sarcina ordonatorilor de credite obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale”, se arata in documentul instantei.

ICCJ mai arata in motivare ca gravitatea faptelor este data de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenta infractionala a inculpatilor nominalizati, cat si de pluralitatea de infractori din dosar.

„Inalta Curte mai are in vedere ca in arhitectura traseului infractional din speta se inscriu cu o egala gravitate extrema infractiunile informatice savarsite de inculpatii Iacob-Ridzi Monica-Maria si Marcuta Marius-Mihail pentru zadarnicirea aflarii adevarului in cauza si care evidentiaza de altfel persistenta fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria in ascunderea urmelor de tip informatic ale infractiunilor deja comise, sens in care din dispozitia acesteia, coinculpatul Marcuta Marius-Mihail, temandu-se ca acele probe datorita continutului lor, ii pot incrimina a hotarat sa cheme la sediul MTS pe martorul Mesina Dan Paul – specialist IT, pentru a sterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile in scopul de a nu mai putea fi recuperate si folosite ca probe de organele de urmarire penala (a se vedea in acest sens declaratia martorului susmentionat data sub prestare de juramant in fata instantei de judecata, care configureaza cu exactitate un tablou infractional dezolant al activitatilor infractionale ce se comiteau in Ministerul Tineretului si Sportului chiar si dupa declansarea scandalului public national cu referire la aceleasi fapte)”, noteaza cei trei judecatori.

Judecatorii mai spun ca au avut in vedere fiecare aspect circumstantial ce tine de persoana celor inculpati in acest caz, precum informatii apte sa circumstantieze persoana inculpatilor, ca si nevoia de reeducare si posibilitatea lor de reinsertie sociala dupa executarea unei sanctiuni de drept penal, starea psiho-fizica a fiecaruia, particularitatile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpatilor inainte si dupa savarsirea infractiunii, faptul ca nu au antecedente penale, sunt casatoriti, unii au copii, au studii universitare in diferite specialitati, cu mentiunea ca „evaluarea gravitatii faptelor infractionale trebuie analizata in legatura necesara cu vinovatia si atitudinea psihica fata de faptele comise si urmarile acestora”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.