Alin Trășculescu, șapte ani de închisoare cu executare

0

Fostul deputat PDL, Alin Trășculescu, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care era acuzat de luare de mită,  înainte de alegerile europarlamentare din 2012. Acesta este acuzat de  trafic de influență,  instigare la fals, instigare la spălarea banilor, delapidare și uz de fals. 

Alin Trășculescu a primit 7 ani închisoare pentru trafic de influență, 2 ani pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, 5 ani pentru spălare a banilor, 5 ani pentru asociere pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Pedepsele au fost contopite, el urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani de închisoare.

Tot în cazul fostului deputat, instanța a dispus confiscarea specială a sumei de 160.000 lei.

În același dosar, Marian Varvariche și Cristian Adrian Ene au fost condamnați la câte 5 ani închisoare cu executare iar Dorian Geolfan a primit 5 ani și 7 luni închisoare cu executare, de la acesta din urmă fiind confiscată și suma de 5.200 lei.

În plus, Alin Trășculescu trebuie să plătească 35.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar ceilalți trei inculpați, câte 6.000 lei cheltuieli judiciare.

Decizia instanței nu este definitivă.

Într-o cauză disjunsă din acest dosar, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv în iunie 2014 pe omul de afaceri Marian Calotă la 3 ani închisoare cu executare.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2010 — noiembrie 2012, Alin Trășculescu și Marian Calotă au constituit o asociere pentru obținerea de sume de bani prin traficarea influenței, asociere la care au aderat Adrian Cristian Ene, Dorian Geolfan și Marian Varvariche.

Astfel, Alin Trășculescu, în calitate de deputat și președinte al organizației județene Vrancea a PDL, a pretins inițial de la reprezentantul unei societăți comerciale (denunțător în cauză) suma de 50.000 euro, care ulterior a fost majorată la 150.000 euro.

De asemenea, Alin Trășculescu a pretins și suma de 1.100.000 lei, din care a primit în trei tranșe, prin intermediul lui Marian Calotă, suma totală de 374.000 lei.

Banii au fost pretinși cu ajutorul lui Marian Calotă, care l-a constrâns prin amenințare pe denunțător să-i remită lui Trășculescu sumele solicitate.

Pentru obținerea acestor foloase, Trășculescu a lăsat să se creadă că are influență asupra reprezentanților autorităților locale din județul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiții în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) și asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului cu atribuții de verificare, avizare și aprobare în derularea procedurii specifice aceluiași program, precum și asupra reprezentanților unei societăți comerciale, pentru a-i determina să deruleze o relație contractuală cu firma administrată de denunțător.

Procurorii susțin că, pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume de bani, la solicitarea lui Trășculescu, Marian Calotă a falsificat, în perioada noiembrie 2010 — noiembrie 2012, mai multe contracte comerciale, încheiate între firma denunțătorului și SC Maryna Exclusiv SRL (firma lui Calotă), aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăților corespondente și justificarea acestora în evidențele contabile ale celor două societăți comerciale.

Din banii proveniți în această modalitate, Calotă și-a însușit din contul aparținând SC Maryna Exclusiv SRL, pe baza unor înscrisuri false, suma de 198.400 lei, pe care a folosit-o în interes personal și în interesul altor persoane.

Anchetatorii mai arată că însușirea sumei de 198.400 lei de către Marian Calotă a fost justificată contabil de către Adrian Cristian Ene, Dorian Geoflan și Marian Varvariche sub aparența unor operațiuni comerciale fictive și pe baza unor înscrisuri false.Pe 10 noiembrie 2012, Marian Calotă a primit de la denunțător suma de 50.000 lei, pentru a fi remisă lui Trășculescu, la cererea acestuia.
Cu această ocazie, procurorii au organizat un flagrant și i-au reținut pe Alin Trășculescu și Marian Calotă pe o perioadă de 24 de ore, însă Curtea de Apel București a respins la recurs cererea de arestare a fostului deputat

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.