Barajul Vidraru, o adevărată bijuterie inginerească!

Situat pe raul Arges,  sprijinit pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, de-a lungul Tranfagarasanului, la circa 40 de kilometri de Curtea de Arges, Barajul Vidraru este considerat de catre specialisti o adevarata bijuterie inginereasca.

A fost construit, cu mari sacrificii omenesti (circa 80 de persoane decedate), intre 1961 si 1966. Pentru realizarea lui s-au forat galerii subterane in lungime de 42 de kilometri, au fost escavati circa 1.768.000 metri cubi de roca (din care un milion in subteran), s-au turnat 930.000 metri cubi de beton si s-au montat 6300 tone de echipamente electromecanice.
Lacul de acumulare Vidraru, avand 465 milioane metri cubi de apa, are o lungime de 10,3 kilometri si o latime maxima de 2,2 kilometri (in zona Valea Lupului – Calugarita), o suprafata totala de 870 de hectare si adancimea maxima de 155 metri. Centrala electrica se afla amplasata in subteran, in masivul Cetatuia, la 104 m adancime si poate asigura anual o productie de energie de 400 GWh.

In momentul inaugurarii, Barajul Vidraru era al cincilea din Europa si al noualea din lume. Dupa cum spun specialistii, este un baraj cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 metri si o lungime de coronament de 307 metri. Noaptea, conturul este luminat electric, astfel ca se poate observa din avion.
Accesul la Baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urca pana la Balea. Din capatul barajului, la stanga se poate merge spre depresiunea Cumpana.  Turistii pot urca pe platforma Belvedere pentru a admira frumusetea imprejurimilor.

De asemenea, pe muntele Pleasa se afla statuia lui Prometeu cu fulgerul in mana, ca simbol al electricitatii, realizata de sculptorul Constantin Popovici. La cateva sute de metri de Baraj se afla “Casa Argeseana” si debarcaderul unde se organizeaza curse de agrement cu vaporasul. Pentru pasionatii sporturilor extreme, la baraj a fost amenajata cea mai inalta pista de lansare pentru bungee jumping.

Oamenii din zona, care au lucrat la construirea uriasului din munti isi amintesc ca erau conditii grele si ca au fost multi care au murit. Nimeni nu le stie cu adevarat numarul. In unele documente se vorbeste despre 80 de muncitori decedati in accidente in altele de 20. Cert este ca dupa mai bine de 40 de ani, Barajul Vidraru atrage mii de turisti, chiar si straini, care raman uimiti de acest monument al tehnicii ingineresti.

Locuitorii din Curtea de Arges isi amintesc cum in anii in care se lucra la constructia barajului a inflorit parca si orasul lor. Astazi, unii se gandesc cu teama ca daca s-ar intampla vreo nenorocire acolo in munti, viitura ar ajunge in 7 minute la Curtea de Arges, iar inaltimea valurilor ar fi cam cat o jumatate de bloc. O problema a fost in 1977, cand o vana s-a blocat din cauza infiltratiilor de apa si sute de tone de apa au maturat localitatile din aval, distrugand mai multe case si omorand o femeie. Dar astfel de probleme nu mai pot aparea in ziua de azi, afirma responsabili din conducerea Barajului Vidraru.

Barajul Vidraru a devenit şi locul preferat al extremilor. Aici s-a amenajat cea mai înaltă pistă de lansare pentru bungee jumping. Pe timp de vară pasionaţii acestui sport pot sări cu coarda elastică de la 166 m. Pe lac circulă mai multe vapoare, puteti pleca într-o croazieră, vă puteţi plimba cu hidrobicicleta sau puteţi închiria bărci cu vâsle pentru pescuit.

Autorităţile spun că şansele ca barajul Vidraru să se rupă sunt zero, pentru că încă mai are capacitatea de a acumula multă apă.

„Nimeni nu trebuie să se panicheze pentru că, peste acest nivel normal de retenţie, care în cazul lacului Vidraru este de 450 mil mc, fiecare lac de acumulare are capacitatea de a înmagazina undele de viitură. În cazul lacului Vidraru mai avem la dispoziţie câteva zeci de milioane metri cubi, iar riscul ca barajul Vidraru să se rupă este zero în acest moment”, a declarat Cristian Barbu, şeful serviciului Dispecerat din cadrul Administraţiei Bazinale a Apelor Argeş-Vedea (ABAAV).

Cu toate astea, dacă barajul ar ceda ar face ravagii APOCALIPSA s-ar abate asupra ARGEŞULUI. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti, iar oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit de ape în 20 de minute. După cum se ştie, în Argeş se află cel mai înalt baraj din ţară, Vidraru, al doilea ca mărime din România şi al cincilea din Europa.

Construcţia a fost începută în 1961 de către Gheorghiu Dej şi finalizată în 1966 de Nicolae Ceauşescu. Investiţia s-a ridicat, la vremea respectivă, la 1,5 miliarde de lei, iar dacă astăzi am vrea să mai construim un baraj în genul celui de la Vidraru, preţurile s-ar ridica la o jumătate de miliard de euro. La momentul punerii în funcţiune, barajul de pe Argeş era al cincilea din Europa şi al nouălea din lume. Azi, a rămas tot pe locul cinci pe continent, dar a coborât pe poziţia 27 în lume. Legat de acest baraj au fost create, de-a lungul timpului, scenarii mai mult sau mai puţin apocaliptice. Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru s-ar sparge, fie din cauza supraîncărcării, în urma ploilor, fie din cauza unui cutremur? Răspunsul oficial al autorităţilor la această întrebare este că barajul Vidraru a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Rihter şi mai are garanţie încă 60 de ani de acum încolo. Însă, conform „Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti.

Într-un minut, apele ar acoperi Arefu, în patru minute Valea Iaşului şi în 13 comuna Albeştii de Argeş

Iată ce localităţi ar fi şterse de apele de pe harta judeţului, dacă, Doamne fereşte, barajul Vidraru s-ar rupe, dar şi în cât timp. În comuna Arefu, apele scăpate din chinga barajului ar ajunge într-un minut. Aici ar dispărea sub ape cabana „Casa Argeşeană”, ruinele cetăţii Radu Negru şi satele Căpăţâneni-Ungureni şi Căpăţâneni-Pământeni. Ar urma comunele Corbeni şi Valea Iaşului, unde apa ar ajunge în patru minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj pot acoperi centrala Hidroeletrică şi comuna Albeştii de Argeş.

Milioanele de tone de apă ajung în 20 de minute la Valea Danului şi în Curtea de Argeş. Din cauza poziţionării acestui oraş, apele l-ar acoperi în totalitate, viitura atingând peste 25 de metri înălţime. Scenariul apocaliptic continuă. Pradă apelor ar cădea comuna Băiculeşti, în 30 de minute, Merişani, în 41 de minute, Budeasa, în 53 de minute, şi Bascov, în 66 de minute.

În Piteşti, apele ar pătrunde în 72 de minute, la o eventuală spargere a barajului Vidraru, iar viitura ar avea 12 metri înălţime. Ar fi inundate cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu, ultima localitate inundată fiind comuna Mărăcineni.

Surse: romanianmonasteries.org; romaniatv.net;