Opera cerșetorilor, premieră la Teatrul Maghiar din Timișoara

„John Gay a scris Opera cerşetorilor în 1728 după Revoluţia burgheză din Anglia, care a dus la o stratificare însemnată a societăţii, în oameni foarte bogaţi şi foarte săraci. A fost o critică la adresa guvernului condus de Robert Walpole, care era sinonimul corupţiei. Ceea ce este important şi face din acest text o capodoperă este că Gay a reuşit să arate legătura dintre politica la nivel înalt, bancheri, criminali, poliţişti care lucrează în acelaşi sistem cu scopul de a distruge şi a sărăci omul simplu. Două sute de ani mai târziu, în 1928 Bertold Brecht a scris versiunea sa, care a devenit mai cunoscută decât originalul, deoarece a văzut în Germania acelor vremuri acelaşi sistem de înrobire a omului simplu, acelaşi mecanism în care politica este interconectată cu sistemul judiciar, poliţia, puterea, grupările criminale. Mă tem că noi, 100 de ani mai târziu, de fapt 300 de ani de la scrierea originalului, avem aceeaşi situaţie. Acest spectacol este o critică serioasă la adresa societăţii, şi nu mă gândesc la Serbia, România sau Ungaria, ci la ordinea lumii contemporane” dezvăluie regizorul.Opera cerșetorilor a prilejuit colaborarea a două echipe de excepție – cea a Teatrului Maghiar din Timișoara și echipa de specialiști adusă din Serbia de Kokan Mladenović.Regizorul Kokan Mladenović se arată încântat de actorii Teatrului Maghiar din Timișoara: „i-am văzut pe viu în câteva spectacole şi am văzut întregul repertoriu al Teatrului pe DVD-uri. Este unul dintre cele mai bune şi mai capabile ansambluri teatrale întâlnite în toată cariera mea. Le place mult să se joace şi să experimenteze.”

Distribuția este compusă din Aszalos Géza, Balázs Attila, Bandi András Zsolt, Borbély B. Emília, Csata Zsolt, Kiss Attila, Lőrincz Rita, Magyari Etelka, Mátyás Zsolt Imre, Molnár Bence, Molnos András Csaba, Kocsárdi Levente, Simó Emese, Tar Mónika și Tokai Andrea.

Baladele, ariile, imnurile și piesele folk din varianta inițială a Operei cerșetorilor sunt înlocuite de diverse ritmuri moderne, precum swing sau tango. Muzica originală a fost compusă de Irena Popović. „Versurile sunt scrise de mine şi dramaturgul Góli Kornélia, cu privire la lumea care ne înconjoară – corupţia a devenit ceva normal, valorile morale au decăzut, iar vieţile noastre sunt guvernate de capital bănesc, corporaţii multinaţionale şi neoliberalism” explică regizorul Mladenović.

Coregrafia a fost realizată de Andreja Kulešević. Scenografia semnată de Marija Kalabić accentuează tema neajunsurilor teatrelor și artificiile la care acestea trebuie să recurgă cu fiecare producție. Costumele concepute de Tatjana Radišić se mulează comic pe conceptul ieftin, dar bun.