Palatul Patriarhiei, prima construcție de beton armat din România
Cladirea denumita astazi Palatul Patriarhiei, a fost construita de Statul Roman, la inceputul secolului al XX-lea, pe locul fostei sali a Adunarii Deputatilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti. Vechea sala a Adunarii Deputatilor cu terenul aferent a apartinut Mitropoliei Tarii Romanesti, care isi avea sediul in cladirile ce inconjurau actuala catedrala de pe Dealul Mitropoliei, dupa cum dovedesc hrisoavele vremii.
Ansamblul acesta de cladiri format din Catedrala Patriarhala, Resedinta Patriarhala si Palatul Patriarhiei, este asezat pe vatra manastirii „Sfintii Imparati Constantin si Elena”, ctitorie si danie domneasca facuta Mitropoliei Tarii Romanesti de Constantin Voda Serban (1654-1658).
Rolul deosebit pe care mitropolitul il avea in Adunarea Tarii, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a facut ca marile evenimente istorice din viata Tarii Romanesti sa aiba loc pe Dealul Mitropoliei. Aici, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electiva a Tarii Romanesti, prezidata de mitropolitul Nifon in fosta sala a Adunarii Deputatilor, a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Romane.
Prefacerile politice edilitare si urbanistice survenite in capitala au facut ca in anii 1906-1908 sa se inalte aici Camera Deputatilor, terenul fiind trecut in proprietatea statului inca din anul 1883, cand Corpurile Legiuitoare ale Tarii au hotarat inlocuirea atat a fostei sali a Adunarii Deputatilor cu actualul imobil, cat si a fostei manastiri cu o catedrala impunatoare. Imprejurarile au facut insa ca din cele doua obiective sa se realizeze numai primul.
Palatul Patriarhiei este construit dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din tara. A suferit in timp diverse modificari, cea mai importanta fiind refacerea cupolei, care s-a prabusit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.
Dupa decembrie 1989, datorita faptului ca au sporit activitatile misionar-culturale ale Bisericii Ortodoxe Romane, iar spatiile disponibile erau insuficiente ca suprafata pentru desfasurarea acestor actiuni, precum si a faptului ca Parlamentul Romaniei – Camera Deputatilor – si-a mutat sediul in alta cladire, acest imobil construit pe terenul Bisericii, la cererea Patriarhiei Romane, i-a fost dat in folosinta prin Hotararea Guvernului Romaniei cu numarul 941 din 8 octombrie 1996.
În diferite încăperi ale Palatului Patriarhiei, începând cu anul 1997, își desfășoară activitatea unele sectoare ale Administrației Patriarhale (Sectorul teologic-educațional, Sectorul monumente și construcții bisericești, Sectorul relații bisericești și interreligioase, Sectorul comunități externe, Biroul de protocol), precum și Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Agenția de știri BASILICA, Biroul de Presă).
Prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 6 decembrie 2010, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1229, Palatul Patriarhiei a trecut în proprietatea Patriarhiei Române. Spatiile acestui imobil, bogate in arhitectura, au fost restaurate si dotate cu mobilierul si aparatura necesara pentru desfasurarea evenimentelor.
Palatul Patriarhiei a devenit, începând cu 1 ianuarie 2010, Centru de Conferințe și pune la dispoziție, prin închiriere, pentru organizarea unor evenimente deosebite (conferințe, congrese, seminarii, întruniri, simpozioane, expoziții, lansări de cărți, spectacole, concerte, etc.) diferite spații cu o capacitate diferita in functie de amenajarea salilor.