Stelian Tănase vrea o nouă lege de funcționare a TVR

Președintele director general al Societății Române de Televiziune, Stelian Tănase, a declarat miercuri, în cadrul unei dezbateri, că este necesară o nouă lege de organizare a TVR, restul măsurilor luate fiind „paliative”.

Stelian Tănase a vorbit despre situația actuală a Televiziunii publice și despre posibilele soluții la problemele instituției media la masa rotundă „Televiziunea publică în spațiul media din România. Situația actuală — cauze — perspective — soluții”.

„M-am gândit că această temă (a televiziunii publice — n.r) poate este prost înțeleasă. Decât să ne văicărim, mai bine organizăm o dezbatere”, a afirmat Stelian Tănase, arătând că ideea organizării unei mese rotunde i-a venit după ce un ministru a pus sub semnul întrebării necesitatea unui post de televiziune public.

Coordonatoarea Departamentului de știri al TVR, Raluca Stroe Brumaru, a vorbit despre necesitatea unor soluții rapide pentru „salvarea” Televiziunii publice. „Taxa (tv — n.r.) nu s-a schimbat de la Valentin Nicolau nici cu un leu. Colectarea acestei taxe a fost din ce în ce mai proastă. Televiziunea se află în această situație pentru că este subfinanțată”, a susținut ea.

„Dacă nu avem o nouă lege, degeaba încercăm paliative. Definirea Televiziunii publice este unul din punctele slabe ale legii actuale. Orice discuție despre politica televiziunii ține de definirea rolului public al TVR”, a adăugat Stelian Tănase.

El a subliniat că TVR „a încercat să țină pasul” cu televiziunile comerciale, pe platourile cărora s-au regăsit numeroși oameni politici, invitați în talk-show-uri. Stelian Tănase a opinat că unul dintre cele mai importante roluri ale televiziunii publice este acela „de a crea un spațiu legitim, echidistant”.

„În toată Europa, televiziunile publice sunt cele mai puternice. Noi, din cauza politicii încăpățânate, am ajuns Cenușăreasa pieței mass-media. În Occident, rar veți vedea un politician în cadrul unei dezbateri la televiziunile private. Personajele publice alese prin vot nu apar la televiziunile private. Eu cred că se uită în această situație de ce există Televiziunea publică, de ce o plătim și e o regulă pe care politicienii români nu și-au însușit-o”, a declarat Tănase.

În cadrul evenimentului de miercuri, reprezentanții SRTv au prezentat și o listă de „Principii pentru o nouă reglementare a activității serviciului public de televiziune”. Printre acestea este menționată „reorganizarea prin lege distinctă a Societății Române de Televiziune într-o nouă entitate: Serviciul Public de Televiziune”. De asemenea, potrivit reprezentanților TVR, sunt necesare „clarificarea statutului juridic, prin precizarea tipului de persoană juridică: serviciu public autonom controlat de Parlament”, „menținerea autonomiei financiare față de bugetul de stat (cu excepția plăților privind releele), prin încasarea unei taxe TV indexabile anual” și „lărgirea bazei de colectare a taxei TV de la toți deținătorii de contracte de furnizare a energiei electrice, având în vedere obligativitatea furnizării de către stat a unui serviciu public, potrivit Constituției”.

De asemenea, potrivit reprezentanților TVR, este necesară, conform eventualei noi legi, „plasarea SPTv sub autoritatea unui Consiliu de Supraveghere a Misiunii Publice (CSMP — corespunzând lui TRUST COUNCIL al BBC), numit de Parlament, cu obiective măsurabile și a căror îndeplinire să fie raportată Parlamentului o dată la 4 ani, cu posibilitatea schimbării tuturor membrilor doar pentru încălcarea gravă a obiectivelor de misiune publică sau, individual, pentru fapte penale. CSMP își alege un președinte care este și președinte al SPTv”. Acest consiliu ar asigura, potrivit aceluiași document, independența politică și autonomia editorială a SPTV „prin structura CSMP (13 membri cu mandat de 6 ani fiecare), bazată îndeosebi pe reprezentanți ai societății civile și prin modul de funcționare și organizare pe bază de Regulament propriu”.

Potrivit documentelor puse la dispoziție de reprezentanții TVR, Televiziunea publică înregistra, la sfârșitul anului trecut, o datorie de 699,4 milioane de lei (158,9 milioane de euro), dintre care datorii comerciale — 120 de milioane de lei (27,2 milioane de euro), datorii la bugetul de stat — 343,8 milioane de lei (78,1 de milioane de euro) și datorii la European Broadcasting Union de 15,3 milioane de euro.