Magistrații cer lămuriri despre implicarea SRI în Justiție
Uniunea Națională a Judecătorilor din România cere Comisiei parlamentare de control a SRI să verifice dacă serviciul secret s-a implicat în actul de justiție, dincolo de limitele legii.
Judecătorii şi procurorii din România, reprezentaţi de Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România, solicită Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii să se sesizeze de urgenţă pentru a verifica, examina, audia, analiza, cerceta şi controla orice aspecte privind implicarea SRI în actul de justiţie dincolo de limitele legii”.
Solicitarea vine după ce Dumitru Dumbravă, Directorul direcţiei juridice din cadrul Serviciului, a făcut afirmaţii într-un interviu ce relevă în mod indubitabil încălcarea de către SRI a limitelor legale ce îi revin în sprijinirea luptei împotriva corupţie, printr-o intruziune în actul de justiţie ce încalcă Constituţia, se arată în scrisoare:
”Controlul de urgenţă al SRI se impune după ce generalul Dumitru Dumbravă, Directorul direcţiei juridice din cadrul Serviciului, a făcut afirmaţii într-un interviu ce relevă în mod indubitabil încălcarea de către SRI a limitelor legale ce îi revin în sprijinirea luptei împotriva corupţie, printr-o intruziune în actul de justiţie ce încalcă Constituţia, legile sale de funcţionare şi pune în pericol grav independenţa justiţiei şi, implicit, drepturile procesuale ale persoanelor judecate.
Modul de intruziune al SRI în actul de justiţie, revelat de domnul general Dumbravă în interviul pentru site-ul www.juridice.ro din data de 30 aprilie 2015, aruncă în aer noţiunea de stat de drept în România, sabotează actul de justiţie şi subminează însăşi ideea de legalitate şi dreptate.
În baza celor spuse de generalul Dumbravă, orice persoană care a pierdut un proces, derulat pe rolul instanţelor judecătoreşti, va putea spune acum că acest lucru nu s-a întâmplat datorită probelor, ci a implicării SRI.
La fel ca şi în cazul justiţiei, încrederea în Serviciului Român de Informaţii este elementul care conferă legitimitate activităţii sale şi tocmai de aceea, în condiţiile în care aparenţele joacă un rol deopotrivă egal realităţii, regulile ce guvernează activitatea fiecăruia nu trebuie doar riguros respectate, se impune obligatoriu ca ele să apară şi în ochii publicului ca fiind astfel. Orice derapaje de la regulile statului de drept reprezintă un pericol pentru democraţie.
De asemenea, prin faptul că SRI face profile judecătorilor, asemenea suspecţilor de terorism, creează o imagine denigratoare şi intimidantă la adresa magistraţilor, cu încălcarea flagrantă a statutului acestora”, se mai arată în document.
Astfel, se precizează că se solicită Comisiei, un raport ce trebuie adus imediat la cunoştinţă, în mod transparent şi, în consecinţă:
Pornind de la aceste concluzii, ce vor fi detaliate în cele ce urmează, solicităm Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, ca, în temeiul art. 8 alin. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi art. 1 alin. 2-4 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii, precum şi art. 5 lit. a şi b din Hotărârea nr. 30/1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, să îşi exercite control efectiv asupra activităţii SRI, care să fie materializat într-un raport ce trebuie adus imediat la cunoştinţă, în mod transparent şi, în consecinţă:
1. Să solicite conducerii Serviciului Român de Informaţii să clarifice public dacă afirmaţiile generalului Dumitru Dumbravă reprezintă poziţia oficială a instituţiei sau, dimpotrivă, reprezintă opinia personală a acestuia, caz în care, faţă de gravele efecte ale celor spuse de acesta, se impune a se lua măsurile necesare.
2. Subsecvent primului punct, pornind de la dezvăluirile făcute în interviul amintit, este necesară o analiză punctuală şi concretă a modului în care SRI acţionează în domeniul rezervat exclusiv instanţelor de judecată.
3. Să publice raportul analizei prezentei cereri, conform art. 8 alin.2 din Hotărârea 30/1993.
Considerente:
În cadrul interviului amintit, se afirmă textual următoarele: “Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI în această luptă,(…) s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie(…). Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”
Din textul precizat reiese că activitatea iniţială a SRI de suport al acţiunii autorităţilor judiciare a fost extinsă ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmaţie ce implică existenţa unei decizii în acest sens luată la nivel de conducere a SRI.
O astfel de hotărâre, care să “integreze” SRI în actul de justiţie, dacă există, încalcă grav nu doar prevederile constituţionale vizând independenţa justiţiei, dar şi legea de funcţionare a SRI.