Două spitale din Iaşi, rămase fără bani pentru Terapie Intensivă

Cu finanţarea prin Sistemul naţional al marilor urgenţe, la Spitalul „Sf. Maria“, de exemplu, banii ajung doar pentru două săptămâni, anunță Ziarul de Iași.

Două spitale importante din Iaşi s-ar putea trezi în câteva luni pline de datorii. Paturile secţiilor de Anestezie şi Terapie Intensivă nu mai sunt incluse în contractarea cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar singurii bani care ajung în acest sector vin printr-un program naţional al Ministerului Sănătăţii. Doar că fondurile alocate într-un an acoperă într-un caz numai cheltuielile pe două săptămâni.

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria“ şi Spitalul de Neurochirur­gie s-ar putea trezi în câteva luni cu datorii din cauza cheltuielilor aferente secţiilor de Anestezie şi Terapie Intensivă. De anul acesta, paturile din ATI nu mai sunt fi­nan­ţate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar singurele fonduri vin prin Sistemul naţio­nal integrat al marilor urgenţe (SNIMU) ce se ocupă de evaluarea, îngrijirea, tratarea pacienţilor critici şi atât. Pentru ceilalţi pacienţi care ajung în ATI, dar nu se încadrează în program, spitalul va fi nevoit să cheltuie din bugetul propriu. Doar că şi banii veniţi prin acest program naţional iniţiat de Ministerul Sănătăţii sunt foarte puţini în comparaţie cu cheltuielile.

La Spitalul de Pediatrie, banii pe un an ajung doar pentru două săptămâni. „Se ştie foarte clar că în ATI ajung cazurile cele mai gra­ve, care consumă fondurile cele mai mari. Programul de finanţare pe ATI, pe lângă faptul că nu acoperă în totalitate patologia existentă în ATI şi valoarea lui este aproape simbolică în comparatie cu consumurile. De exemplu, la noi în spital, pentru anul acesta, programul de ATI (SNIMU – n.r.) are aprobaţi 180.000 de lei anual şi noi consumăm în jur de 400.000 lunar. Deci este clar că vom fi puşi într-o situaţie extrem de delicată de a găsi resurse de finanţare pentru a reuşi să re­zolvăm aceste cazuri“, a precizat dr. Radu Terinte, managerul Spitalului „Sfânta Maria“.

Medicii nu văd cu ochi buni această modificare, mai ales că adresabilitatea din această secţie creşte. „Este foarte grav. Normal ar fi să fie şi alte posibilităţi. Sunt şi foarte multi, adresabilitatea este foarte mare, toate sunt încărcate. Dacă pacientul vine, nu poţi să îl refuzi. Noi am făcut nişte cereri ca să se suplimenteze bugetul. Sperăm să facă acest lucru. Noi am arătat istoricul secţiei, am arătat că este o patologie din ce în ce mai grea, iar toate presupun costuri foarte mari“, a explicat dr. Corneliu Paiu, şeful Secţiei de ATI de la „Sfânta Maria“.

Cererile au fost înaintate mai departe către instituţiile în subordinea care se află unitatea sanitară, dar o ultimă speranţă pare să fie direct la Ministerul Sănătăţii. „Noi vom merge şi la minister să discutăm pe tema suplimentării bugetului pentru că evident vom ajunge la o situaţie în care, şi nu peste multă vreme, să facem aerierate, deci de a acumula datorii“, a adăugat Terinte.

Iar datoriile nu vor face altceva decât să ducă spitalele în urmă cu zece, 15 ani, când erau nişte găuri negre pentru bani. Unele voci spun că dacă situaţia nu se remediază, pacienţii sunt cei care vor avea de suferit. „O să îi spui omului înainte să se interneze ce tarife are de plătit, ce medicamente să îşi cumpere şi să îl trimiţi la farmacie“, a precizat un medic.

De partea cealaltă, la Spitalul de Neurochirurgie, managerul speră că această situaţie să fie doar o „perioadă de bulversare“ şi că cei abilitaţi vor găsi soluţii în cel mai scurt timp. Aici, finanţarea primită prin programul naţional al pacientului critic este de aproape patru ori mai mică faţă de cheltuielile anuale.

„Valoarea acestei sume este de aproximativ 800 de mii de lei pe an în condiţiile în care spitalul cheltuie cu secţia de terapie intensivă aproximativ trei milioane de lei pe an. Deficitul respectiv nu ştiu cum vom reuşi să-l compensam. Sperăm că lucrurile se vor reglementa, este perioada de bulversare şi lucrurile vor intra într-un făgaş normal astfel încât pacienţii să nu aibă de suferit din lipsa acestei finanţari“, a declarat dr. Lucian Eva, ma­nagerul Spitalului de Neurochi­rurgie.

De partea cealaltă există şi spitale unde finanţarea venită pe linia programului na­ţional al pacientului critic, este ca un colac de salvare. În acest caz este Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Spiridon“. El a primit în acest an de la Ministerul Sănătăţii apro­ximativ nouă milioane de lei pe an, bani ce acoperă cu succes cazurile grave.

„După calculele noastre, făcute anul acesta în comparaţie cu anul trecut, rezultă că în jur de 30% sunt cazuri critice. Adică extrem de grave, care înainte de apariţia acestui program nu erau finanţate şi lucrurile se suportau din bani de la Casa de Asigurări. Acum acest program vine ca o gură de oxigen. Este o sumă conside­rabilă, nu pot să nu zic că ar fi putut fi mai mult, dar este o sumă care în contextul actual ne ajută foarte mult“, a precizat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sfân­tul Spiridon“.

Acesta recunoaşte însă că pentru ceilalţi pacienţi din ATI, care nu se încadrează în program, trebuie să gestio­neze banii cu grijă, pentru ca pacientul să nu fie nevoit să cumpere medicamente sau materiale sanitare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.