Mănăstirea Cernica, o adevărată școală de educație monastică!

0

Mănăstirea Cernica este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată în comuna Cernica, județul Ilfov. Mănăstirea Cernica a reprezentat o adevărată școală de educație monastică, fiind printre cele mai reprezentative aşezăminte monahale din România.

Mănăstirea Cernica a fost ctitorită în anul 1608 (în timpul domniei lui Radu Şerban) de către marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Ştirbei și de soția acestuia, Chiajna.

În decursul timpului, în cadrul mănăstirii au fost construite trei biserici și trei paraclise.
Biserica ce mare, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost avariată la cutremurul din 1802 și reparată în anii 1809-1815 de către arhimandritul Timotei. O reparație capitală s-a făcut în anul 1925, ca urmare a stricăciunilor din urma unor cutremure şi incendii.
Biserica cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă, a fost zidită între anii 1831-1832 de către stareţul Calinic (Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica). În anii 1962-1964 a fost complet refăcută, iar după stricăciunile cauzate de cutremurul din 4 martie 1977 a fost reconsolidată.
În 1804, în cimitirul mănăstirii, arhimandritul Gheorghe a construit bisericuţa Sfântul Lazăr.
Cele trei paraclise ale mănăstirii sunt: „Adormirea Maicii Domnului” construit în 1790, „Sf. Ioan” construit în 1842 și „Intrarea în biserică”.

Împlinirea menirii acestui lăcaş a fost aceea de a-l fi avut ca stareţ între anii 1818-1850 pe cea mai luminoasă şi reprezentativă personalitate bisericească a timpului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Ctitor de mănăstiri şi biserici, de spitale, şcoli şi case pentru copiii orfani, el este ctitorul celor mai importante clădiri ale Mănăstirii Cernica. În timpul stareţiei sale, s-au construit Biserica Sfântul Gheorghe, clădirea stăreţiei şi aproape toate casele de pe insula care poartă numele aceluiaşi sfânt mare mucenic. Iubitor de cultură, a pus bazele unei valoroase biblioteci şi a deschis o şcoală de pictură bisericească. A fost trecut în rândul sfinţilor în anul 1955, an în care prigoana comunistă împotriva credinţei strămoşeşti cunoştea apogeul. Moaştele Sfântului Calinic de la Cernica se află şi în prezent la această mănăstire.

Între zidurile mănăstirii de la Cernica, au trăit de-a lungul timpului nenumăraţi fraţi întru credinţă, de la simpli călugări la episcopi şi mitropoliţi. Tot aici au fost găzduiţi episcopi şi mitropoliţi din Basarabia şi Bucovina, care fuseseră exilaţi odată cu alipirea acestor teritorii la Rusia sovietică.

Muzeul şi biblioteca mănăstirii (cu cele aproape 15000 de volume) sunt mărturii revelatoare pentru ceea ce a însemnat această mănăstire în propăşirea spirituală a neamului românesc (Nicolae Iorga a descoperit aici un număr de peste 300 manuscrise de o inestimabilă valoare culturală şi istorică).

În pacea cimitirului mănăstirii, sub covorul de flori şi la umbra unor monumente funerare de un tainic pitoresc, şi-au aflat odihna de veci oameni deosebiţi ai neamului românesc, ca: Ion Ţuculescu – pictorul, Teodor Văcărescu – distinsul diplomat, Gurie Gosu – mitropolitul Basarabiei, Nifon – mitropolit primat al României, Pan Halipa – luptătorul pentru unirea Basarabiei cu ţara, Gala Galaction – preot şi scriitor.

O importantă instituţie religioasă, care a funcţionat la mănăstirea Cernica, a fost Seminarul Monahal, care a dat oameni de seamă ai bisericii, printre ei numărându-se şi Patriarhul Teoctist. Seminarul Teologic Monahal s-a redeschis în anul 1995.

Mănăstirea Cernica este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare IF-II-a-B-15300.

Trapeza este în sine o operă de artă bisericească. Ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic la 1842, ea are forma unei biserici, pictura din abisidă fiind opera unui pictor necunoscut. Cea de pe zidurile laterale este o cronică în imagini a istoriei Mănăstirii Cernica începând de la ctitorire şi până în zilele noastre. Nu lipseşte nici istorica întâlnire dintre domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Sfântul Ierarh Calinic. Se pare că sfântul a fost unul dintre puţinii ierarhi faţă de care Cuza avea un deosebit respect. Cronica votivă a fost pictată de zugravul maramureşean de biserici Traian Bilţiu Dâncuş, prin anii ’80. Chiliile monahilor sunt austere. Cele mai multe au ca mobilier doar un pat metalic, ca de spital, o masă, un scaun, un dulap, icoane, multe icoane, şi cărţile de rugăciuni. Zidurile exterioare ale corpului de chilii sunt pictate de cei care şi-au dat lucrarea practică de absolvire în meseria de zugrav de biserici. Flori multe, mai ales muşcate, împodobesc ceardacurile chiliilor. În biserica mare, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, câteva credincioase se rugau la moaştele Sfântului Cuvios stareţ Gheorghe şi la moaştele Sfântului Ierarh Calinic.

În cimitirul Mănăstirii Cernica, pe lângă monahi au mai fost înmormântate și unele personalități remarcabile ale culturii românești:

  • Ernest Bernea (1905 – 1990), sociolog, etnograf și filozof, unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice.
  • Vasile Gorduz (1931 – 2008), sculptor.
  • Viorica Bucur (1946 – 2011) profesor universitar, critic de film și realizator TV.
  • Johnny Răducanu (1931 – 2011), compozitor și interpret de jazz.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.