Strategia Forestieră pe termen mediu, finalizată la finele lui 2015

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) vrea să finalizeze în acest an Strategia Forestieră pe o perioadă de 10 ani, iar printre obiectivele principale ale acestui document se află împădurirea terenurilor degradate, în medie, 10.000 de hectare anual și înființarea a 1.000 de hectare de perdele forestiere în fiecare an.

„În prezent, Strategia Forestieră este în stadiu de draft, cu un plan de acțiuni pe o perioadă medie de 10 ani și conține șase obiective. Vrem să îi dăm drumul până la finele anului și îmi doresc ca documentul să fie asumat de toate forțele politice pentru a avea continuitate indiferent cine va veni la guvernare. Vrem să fie produsul tuturor. A lucrat toată lumea din sistem, începând de la proprietarul mic de pădure, autorități, până la Academia Română. Nu vrem să rămână doar o poveste frumoasă, cum s-a mai întâmplat cu multe alte strategii din diferite domenii”, a declarat pentru Agerpres Dan Popescu, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Acesta a precizat că, în urmă cu trei ani, când a început elaborarea strategiei, se estima că silvicultura va primi 3 miliarde de euro prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, o sumă care ar fi susținut financiar prioritățile din document pe întreaga perioadă, însă suma alocată prin acest program a fost de numai 360 de milioane de euro.

„Când am început strategia am crezut că silvicultura va primi 3 miliarde de euro prin noul PNDR, însă au venit doar 360 de milioane de euro pentru păduri. Avem în PNDR trei măsuri dedicate, una pentru drumuri forestiere, una pentru împăduriri și una pentru compensații, adică în jur de 120 de milioane de euro pentru fiecare măsură. Încercăm, însă, să găsim bani și din altă parte, pe POS Mediu sau pe programul privind creșterea capacității instituționale”, a explicat oficialul MMAP.

Potrivit sursei citate, împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere sunt cele mai importante obiective din strategie, dar și comunicarea cu celelalte instituții, atât la nivel național cât și internațional.

„Ne-am propus în strategie să împădurim 10.000 de hectare de terenuri degradate în fiecare an și să înființăm 1.000 de hectare de perdele forestiere. În momentul de față au fost identificate două milioane de hectare de terenuri degradate, însă trebuie efectuate studii de specialitate pentru delimitarea urgențelor. În acest sens, se va face un studiu, la nivel național, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (ICAS) și de către Institutul Pedologic, care va dura circa un an de zile. Vrem să vedem natura urgențelor ca sa putem face, cum este prevăzut și în noul Cod Silvic, un Plan Național de Împăduriri care să se deruleze an de an. Vrem sa fie un plan realist, să vedem exact ce avem de făcut, pe ce suprafețe, pentru că suntem capabili să producem și puieți, dar și să facem lucruri de împădurire, numai că trebuie să vedem unde sunt aceste terenuri. Este foarte important că am început să lucram împreună”, a adăugat secretarul de stat.

Popescu a precizat că în cazul perdelelor forestiere există deja studii și proiecte pe 18.000 de hectare în județele Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți, însă aceste terenuri se află deocamdată în proprietatea oamenilor.

În opinia oficialului MMAP, subfinanțarea și supra-legiferarea din ultimii ani au condus la situația actuală din sectorul forestier.

„Subfinanțarea și supra legiferarea ne-au adus unde suntem acum. Avem o grămadă de legi neaplicabile, cu prevederi excesive, iar proprietarii mici nu pot să le îndeplinească. Eu am două obiective mari: împăduririle și sistemul informatic integrat, vreau ca totul să fie conectat. O sa ieșim cu partea electronică și pe partea de vânătoare, însă nu îmi doresc să scot niciun act normativ fără să am consultarea tuturor factorilor implicați. Facem grupuri de lucru la nivelul ministerelor, dar trebuie să le facem și interministeriale pentru că la noi, în România, există problema ca fiecare instituție să își facă strategia ei, nu este nimic integrat și pe urmă încercăm să le lipim între ele”, a adăugat Dan Popescu.

De asemenea, reprezentantul Ministerului Mediului consideră că procentul de 2% care se ia administratorului pădurilor de stat, respectiv RNP-Romsilva, din vânzarea lemnului, pentru Fondul de Mediu, ar trebui să se întoarcă tot în sector, pentru a putea fi folosit o parte pentru împăduriri și o parte pentru realizarea unor studii de specialitate.

Secretarul de stat din MMAP a fost prezent la ‘Ziua Silvicultorului’, eveniment organizat vineri de RNP-Romsilva la Poiana Brașov