Nu există conflict între România și Serbia în privința Porților de Fier

Experții români și cei sârbi caută soluții pentru asigurarea producției de energie electrică la Porțile de Fier, astfel încât să nu existe excese care ar determina scăderea accentuată a nivelului apelor Dunării și care ar putea duce la probleme de mediu și de navigație, a anunțat, miercuri, ministrul Energiei, Andrei Gerea.

Acesta a precizat s-a întâlnit miercuri cu omologul său din Serbia pentru a discuta aceste probleme, subliniind că nu există niciun conflict între România și Serbia privind situația de la Porțile de Fier.

„Nu este un conflict, sub nicio formă nu este un conflict între România și Serbia. Practic este o neînțelegere între cele două companii, Hidroelectrica și omologii din Serbia, legat de un anumit contract, înțelegere cadru de acum câțiva ani de zile. (…) am discutat și cu ministrul Energiei din Serbia să ne asigurăm un moratoriu cu privire la producția de energie electrică la Porțile de Fier, adică să nu facem excese în această perioadă, excese care ar putea duce la scăderea accentuată a nivelului apelor Dunării și care să fie o problemă și de mediu și de navigație, urmând ca experții în ambele părți să discute și să rezolve această problemă. Noi le-am dat un termen, probabil că va fi agreat, între trei și șase luni pentru a închide acest subiect”, a declarat Andrei Gerea.

Încălcarea convențiilor dintre România și Serbia referitoare la exploatarea apei Dunării a condus la afectarea florei și faunei din sectorul fluvial situat în perimetrul Parcului Natural Porțile de Fier, a declarat marți pentru Agerpres directorul respectivei arii protejate, ing. Marian Jiplea.

Potrivit sursei citate, atât energeticienii români, cât și sârbi s-au abătut de la protocolul semnat și de la graficul comun de uzinare a apei la hidrocentrale Porțile de Fier I și Porțile de Fier II de pe Dunăre, fapt care „a generat nejustificat scăderea nivelelor lacurilor de acumulare cu aproximativ patru metri și, astfel, a morții a sute de kilograme de pește”.

„Au fost afectate multe specii de pește, unele protejate. De exemplu, în Aria de Protecție Specială Avifaunistică din Diviș-Pojejena, diminuarea cotei apei Dunării a făcut ca peștii și racii să rămână, în perioada de prohibiție, pe uscat, unde au murit”, a afirmat Jiplea.

La rândul său, liderul de sindicat al Hidroelectrica-Serv Porțile de Fier, Cristinel Popescu, a precizat pentru Agerpres că și producția de energie electrică la centralele de pe Dunăre „a fost afectată, situație creată de administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, care a refuzat plata unei sume de bani către partea sârbă reprezentând echivalentul a 138 GWh anual destinată, conform înțelegerilor, lucrărilor de protecție a malurilor”.

„Este greșită informația că partea sârbă ne-ar datora cel puțin 175 milioane de dolari pentru cantitatea de apă uzinată în plus, în afara înțelegerilor. Suma menționată este incorectă. S-a luat în calcul menținerea unei cote a apei în aval de barajul Porțile de Fier I/Gerdap I de 70,3 metri, și nu de 69,5 metri cât s-a stabilit la intrarea în funcțiune a sistemului”, a spus Popescu.

El a arătat că, într-adevăr, hidroenergeticienii sârbi „au uzinat mai multă apă și că din această cauză în amonte de kilometrul 942+950 s-a produs scăderea volumului de apă, fenomen cu grave urmări pentru biodiversitatea Dunării”.