Pacienţii cu hepatita C au nevoie de sprijin

Pacientul cu hepatită C are nevoie de asistenţă medicală, de îndrumare pentru accesul la tratament şi de sprijin pentru a pune în practică recomandările medicilor, dar şi pentru modificarea stilului de viaţă, potrivit unui studiu prezentat marţi.

Studiul calitativ „Hepatita C – Perspective asupra îngrijirii de durată”, realizat în Dobrogea, de Fundaţia Baylor România, relevă faptul că îngrijirile medicale sunt satisfăcătoare pentru faza acută a bolii, dar răspund în mai mică măsură nevoilor pacientului cronic cu hepatită C (HCV), care are nevoie de îngrijiri medicale şi asistenţă de lungă durată.

Pe lângă asistenţa medicală de care are nevoie, bolnavul necesită îndrumare pentru acces la tratament şi sprijin pentru a pune în practică recomandările specialiştilor, dar şi pentru modificarea stilului de viaţă.

„În sistemul public de sănătate, pacientul depistat cu HCV parcurge un drum anevoios pentru a intra în tratament. Pacientul care are o condiţie socială modestă este de multe ori descurajat de birocraţia necesară pentru accesul la terapie şi renunţă să se mai trateze”, a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv Baylor România.

Ana-Maria Schweitzer a adăugat că sistemul de îngrijiri pentru hepatita C este mai degrabă potrivit pentru cazurile de urgenţă, decât pentru boala cronică.

Directorul executiv Baylor România a mai spus că pacientul cu boală cronică are şi anumite probleme sociale şi psihologice, de aceea evaluarea psihologică trebuie să fie luată în calcul în tratamentul acestora.

„Organizaţia noastră îşi asumă organizarea unui program care să ajute pacienţii să înţeleagă ce schimbări urmează în viaţa lor, care sunt modificările comportamentale, orientarea pacienţilor prin sistemul medical, mai ales că uneori este dificil de înţeles cum poţi avea acces la toate facilităţile pe care ţi le oferă sistemul. Studiul este un punct de plecare pentru autorităţi”, a spus Ana-Maria Schweitzer, precizând că Fundaţia Baylor România va investi 1,5 milioane de dolari în regiunea Dobrogea, pentru diagnosticarea şi testarea pacienţilor.

Potrivit directorului executiv al fundaţiei, contează dacă există echipă multidisciplinară, planuri de tratament, manager de caz, suport pentru ca pacientul să facă faţă bolii cu care se confruntă, iar în acest sens, parteneriatul între sistemul public de sănătate şi organizaţiile nonguvernamentale reprezintă soluţia îmbunătăţirii sistemului de îngrijiri de durată pentru pacienţii cu HCV.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat că autorităţile au nevoie de serviciile pe care le oferă Fundaţia Baylor România.

„Noi, autorităţile, avem nevoie de serviciile acestei fundaţii. Ce face Fundaţia Baylor România în Dobrogea ar trebui să se extindă la nivel naţional. Cât timp voi fi eu la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, voi susţine acest parteneriat şi voi face tot posibilul ca el să funcţioneze în beneficiul pacientului”, a spus Vasile Ciurchea.

Preşedintele CNAS a precizat că organizaţiile nonguvernamentale pot prelua cu succes o parte din sarcinile medicilor, privind informarea, îndrumarea pentru acces la tratament şi consilierea psihologică a bolnavului depistat cu HCV.

„Astfel, pacientul va reuşi să înţeleagă mai bine mesajele transmise de medicul specialist şi să aplice schema de tratament mai corect. Un pacient informat are şanse de vindecare mai mari”, a adăugat Ciurchea