Procurorii extind cercetările în dosarul „Erata”

Share:

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au extins cercetările în dosarul „Erata” cu privire la faptă, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în septembrie 2014, procurorii au dispus începerea urmăririi penale în acest dosar cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar la data de 8 iunie s-au extins cercetările pentru fals intelectual și uz de fals, informează Mediafax.

Într-un comunicat transmis joi, Parchetul General a adus unele precizări cu privire la modul de constituire și obiectul dosarului „Erata”, ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații „neconforme cu realitatea”.

Astfel, dosarul aflat în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost constituit la data de 30 septembrie 2013, ca urmare a plângerii penale formulate de către Constantin Creangă.

Prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de șase judecători ai Curții Constituționale — Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc și Puskas Valentin Zoltan—, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, reținând incidența dispozițiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există).

Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adoptate în cauză, Constantin Creangă a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală.

Ulterior, prin sentința penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a admis plângerea formulată de Constantin Creangă împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.

„Instanța de judecată a reținut că, în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există niciun mijloc de investigare a plângerii). În consecință, deși plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistența faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului”, transmite Parchetul General.

Pe 29 iulie 2014, dosarul ajunge la Parchetul General, iar prin ordonanța din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, iar pe 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals.

În acest dosar, au fost audiați până acum, în calitate de martori, președintele CCR, Augustin Zegrean, Horațius Dumbravă (membru al CSM), Toni Neacșu (fost judecător CSM), judecătorul constituțional Tudorel Toader și foștii judecători CCR Acsinte Gaspar și Ion Predescu.

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curții Constituționale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu.

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menționa faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, și anume peste 18 milioane de români.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.