Situri arheologice, victimele dezinteresului autorităților

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) ‘Gavrilă Simion’ a sesizat Direcția Județeană pentru Cultură cu privire la situația degradantă în care au ajuns unele situri arheologice din județ, monumentele fiind transformate fie în pășuni, fie în gropi de deșeuri.

‘La un tur al cetăților din nordul Dobrogei, am observat că la cetatea getică de la Beștepe s-a amenajat o stână. Surprinzător, la cetatea Salsovia din Mahmudia au început lucrările neautorizate pentru o groapă de gunoi. Cel mai afectat sit arheologic rămâne însă cetatea Arrubium din Măcin care a avut o soartă tristă încă de la începutul secolului al XX-lea, atunci când, odată cu exploatarea unei cariere, situl a fost distrus în proporție de 50%’, a declarat pentru Agerpres Sorin Ailincăi, managerul general al ICEM ‘Gavrilă Simion’.

La cetatea Arrubium, monument istoric de categoria A, construcțiile ridicate în ultimii ani de diferite persoane au afectat zidul sitului arheologic. ‘Acum se pune problema dacă se administrează sau supraveghează cum trebuie aceste monumente cu care autoritățile locale și localnicii se mândresc, pentru că riscăm să rămânem fără ele’, a mai spus Ailincăi.

Drumul de pământ până la cetatea Salsovia trece pe lângă o construcție ridicată cu fonduri europene după care vizitatorul trebuie să facă față unei gropi de deșeuri în care resturile menajere fumegă. Cu toate acestea, unii localnici sunt mândri de cetatea Salsovia.

‘Oamenii sunt interesați de cetate. Au fost aici și arheologi, iar turiștii vor să o viziteze. Este un loc important pentru localitate. E adevărat că nu e normal să se amenajeze acolo o groapă de gunoi, dar am înțeles că primăria dorește să îngrădească zona respectivă’, a declarat Anica Bîzgan, în vârstă de 45 de ani.

Alți localnici din Mahmudia, întrebați fiind de cetatea Salsovia, recomandă evitarea zonei. ‘N-aveți ce să vedeți acolo. Nu mai există nimic din cetate. Sunt doar ziduri acoperite de iarbă. Mulți din localnici nici nu mai știu de cetate. Nu sunt indicatoare, nimic. După groapa de gunoi este o fermă de animale și pe acolo e cetatea’, a afirmat Iulian Mocanu, în vârstă de 30 de ani.

Problema deșeurilor din localitățile mici este una generală în România. În contextul în care normele europene impun închiderea tuturor depozitelor de deșeuri neecologice, iar oficial ele sunt închise, costurile legate de colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor la noile rampe amenajate pot fi suportate cu greu de comunitățile cu un număr mic de locuitori, dacă taxa de habitat nu crește.

În județul Tulcea, acum este funcțional doar un singur depozit de deșeuri ecologice, astfel că autoritățile, încercând să protejeze populația afectată de lipsa locurilor de muncă, încearcă ‘soluții alternative’ până la încheierea proiectului ‘Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Tulcea’ finanțat de Uniunea Europeană.