Dineu aniversar în Parcul Tineretului

0

1 august este ziua în care iubitorii de teatru sunt poftiţi la un festin cu grei! Invitaţia o lansează cel despre care ION CARAMITRU spune că este “probabil cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 20 ani!”; adică nimeni altul decât însuşi HORAŢIU MĂLĂELE!

Iar data acestei întâlniri irepetabile nu este aleasă la întâmplare: prima zi din luna lui gustar este chiar ziua de naştere a sus numitului geniu comic.  În savuroasa partitură la care sunteţi invitaţi pe 1 august, e vorba despre o joacă de oameni mari: un grup de intelectuali, plictisiţi de viaţa pariziană, se ţine de şotii: în fiecare miercuri seară se întâlnesc pentru un “Dineu cu proşti”. Adică fiecare dintre ei, după ce a scotocit după cel mai prost dintre proşti şi i-a întocmit cu meticulozitate dosarul, îşi aduce la întâlnirea simandicoasă exemplarul. Peste fundaţiile scriptice bine legate vine în regia impecabilă a lui ION CARAMITRU, suflul desăvârşit al unei distribuţii cum nu se putea mai nimerite: HORAŢIU MĂLĂELE în rolul prostului trist şi binevoitor; ION CARAMITRU, în rolul editorului versat; MEDEEA MARINESCU, amanta beţivă şi isterică; ALEXANDRU BINDEA, portărelul mucalit, care tace şi face; COSTINA CIUCIULICĂ/TEODORA MARES, soţia delicată, discretă, dar puţin nefericită; DORIN ANDONE/TOMI CRISTIN, un om de lume, degajat şi ALEXANDRU GEORGESCU, un medic precaut şi categoric.  HORAŢIU MĂLĂELE îi dă viaţă lui François, personaj pe al cărui schelet, sărbătoritul zilei de 1 august pune carne cu o migală desăvârşită, probabil cu aceeaşi scrupulozitate cu care François plămădeşte poduri din beţe de chibrit.  Astfel, preţ de o oră şi jumătate, prostia aproape inocentă, dar teribilă, a lui François răsare senină, cu o graţie burlescă: dacă după o gafă a lui François te aştepţi, din clipă-n clipă, să dea iar cu bâta-n baltă de mama focului, nu te înşeli. O s-o trântească mult, mult mai rău! Până când o să te doară pieptul de atâta râs. Însă pe fundul bălţii în care prostul loveşte, naiv şi sistematic totodată, cu bâta, se ascund profunzimi subtile, pe care bine-ar fi să nu le scapi din vedere. Nu că altminteri Dineul… n-ar fi delicios! Ca întotdeauna, dincolo de tot amuzamentul, în comedie se înfige câte-o suliţă de tragic. În spatele prostului de menajerie se ascund drama şi tristeţea. Astfel încât, după ce te-ai zguduit de râs o oră şi jumătate, te trec fiori pe şira spinării când François, care se prinde în final de schemă, rosteşte cu lacrimile-n gât şi cu un tragism de care nu l-ai crede în stare pe un gogoman ca el: „Să vă gândiţi de 1.000 de ori înainte să spuneţi despre cineva că este prost!” Lecţia adevărată o încasează tocmai cei care se credeau geniali: „De două ore primesc palmă după palmă. Aţi reuşit să-i răzbunaţi pe toţi proştii, de la toate dineurile!”, rosteşte la final gazda festinului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.