În ce condiții va primi Grecia șapte miliarde de euro…

0

Comisia Europeană (CE) a propus acordarea unui credit punte Greciei, în valoare de șapte miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari), pentru a acoperi necesitățile de finanțare ale țării în iulie, utilizând Mecanismul European de Stabilitate Financiară (EFSM), se arată într-un document realizat de CE și consultat de Reuters.

Creditul punte va avea o scadență de maximum trei luni și va fi achitat către EFSM din banii pe care-i va primi Grecia de la fondul de salvare al zonei euro (ESM). Conform unor surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, ESM va contribui cu o sumă cuprinsă între 40 și 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistență pe trei ani acordat Greciei, a cărui valoare totală este evaluată la 86 miliarde de euro. ESM nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar Internațional va fi implicat și el, informează Agerpres.

Propunerea de utilizare a Mecanismului European de Stabilitate Financiară pentru creditul punte este controversată, fiindcă Marea Britanie și Cehia se opun cu înverșunare.

Spre deosebire de ESM, care este un fond al zonei euro, EFSM este un fond la nivelul Uniunii Europene, sprijinit de bugetul UE și prin urmare acordarea tranșelor necesită aprobarea tuturor Guvernelor celor 28 de state membre, față de 19 din zona euro.

Deciziile privind EFSM se adoptă cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că, dacă 16 țări, reprezentând 65% din populația UE, sprijină acordarea împrumutului, nu mai este relevantă poziția țărilor care se opun, ca Marea Britanie și Cehia.

Conform propunerii prezentate de Comisia Europeană, Grecia va obține deodată cei șapte miliarde de euro, reușind astfel să-și plătească datoriile către BCE scadente luni și cele neachitate către FMI.

Dar obținerea creditului punte este condiționată de aprobarea de către Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare înainte de a fi supus dezbaterii și votului în procedură de urgență în noaptea de miercuri spre joi, când expiră termenul limită impus de creditori. Deputații vor trebui să se pronunțe asupra majorării TVA și a unei reforme a sistemului de pensii, care să elimine treptat pensionarea anticipată. Bruxellesul cere, de asemenea, înființarea unei autorități independente pentru controlul finanțelor publice.

Liderii zonei euro au ajuns luni, în unanimitate, la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistență financiară de la creditorii internaționali (UE, BCE și, FMI). Eurogrupul a cerut transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent. Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunțat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

După recapitalizarea băncilor, banii rămași în Fondul de privatizare vor fi reinvestiți în Grecia de Guvernul de la Atena și vor fi folosiți pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autoritățile europene.

În 28 iunie, autoritățile de la Atena au fost nevoite să introducă restricții asupra mișcărilor de capital în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenții îngrijorați de întreruperea discuțiilor dintre Grecia și creditorii săi internaționali, UE, BCE și FMI. Pentru a evita prăbușirea băncilor, premierul elen Alexis Tsipras a decis să limiteze retragerile zilnice de numerar de la ATM-uri la 60 de euro.

Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.