Sanatate — 22 iulie 2015
APMGR și ARPIM cer actualizarea bugetului pentru taxa clawback

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită autorităților actualizarea bugetului de referință pentru taxa clawback la nivelul consumului real aferent trimestrului III al anului 2015, prima perioadă în care decontarea medicamentelor se va realiza la prețurile reduse, aprobate la 1 iulie.

”Astăzi, în România, avem cel mai mic preț din Europa la medicamente și, suplimentar, companiile farmaceutice plătesc suprataxa ‘clawback’. Conform estimărilor Cegedim, valoarea taxei clawback aferentă trimestrului II al anului 2015 este între 15%-20%, fapt ce se datorează procesului de reactualizare a prețurilor la medicamente. (…) Solicităm partenerului Stat, cel care are rolul natural de a reforma sistemul de sănătate, să răspundă soluțiilor propuse de către industrie privind un nou mecanism al taxei clawback, în beneficiul rapid și constant al pacienților români”, afirmă Călin Gălășeanu, președinte ARPIM, într-un comunicat transmis miercuri Agerpres.

Asociațiile consideră că menținerea taxei clawback în forma actuală are consecințe economice și sociale grave, atât pentru populație, ”prin dispariția de pe piață a medicamentelor cu prețuri accesibile, cât și pentru companiile producătoare, obligate să plătească o taxă care nu reflectă propriile vânzări”.

”În lipsa unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, peste 1.300 de produse au dispărut din piață în ultimii trei ani, iar anul acesta alte 1.200 de medicamente ieftine riscă să dispară din farmacii, ca urmare a scăderii prețurilor sub pragul de rentabilitate”, subliniază Dragoș Damian, președinte APMGR.

Totodată, asociațiile afirmă că taxa clawback este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România, mai ales în contextul corelării acesteia cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc.

”În acest moment, doar prin plata taxei clawback, companiile farmaceutice acoperă integral deficitul sistemului de sănătate din România și tratează 30% dintre pacienții români, preluând astfel o responsabilitate a autorităților române”, se precizează în comunicatul citat.

Cele două asociații susțin că peste 250 de procese sunt în prezent pe rol, din cauza lipsei de transparență în calculul valorilor comunicate și a încălcării prevederilor legale care reglementează procedura de stabilire a taxei clawback.

”Acest lucru reprezintă un pericol pentru statul român, care va trebui să returneze sumele colectate de la companiile farmaceutice în cazul în care vor avea câștig de cauză în instanță”, mai arată APMGR și ARPIM.

Related Articles

Share

About Author

(0) Readers Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *