Cezar Ioan Corâci, omul care crede în industria românească

0

Președintele UGIR-1903, Cezar Ioan Corâci, a acordat un amplu interviu cotidianului online „Cronica Română”. Un profesionist, extrem de respectat, care impresionează prin cunoștințele sale economice – de altfel Corâci predă de peste 30 de ani la Facultatea de Automatică și Calculatoare- Corâci se luptă de opt ani, de când deține funcția de președinte UGIR-1903, pentru drepturile membrilor Uniunii Patronale pe care o conduce, una reprezentativă la nivel național.

Cezar Ioan Corâci este mândru că este român și crede cu încăpățânare în viitorul industriei și a economiei românești, în capacitatea țării noastre de a deveni respectată și a-și impune punctele de vedere în fața partenerilor europeni.

Domnule Cezar Ioan Corâci spuneți-ne în primul rând câteva cuvinte despre dumneavoastră…

Haideți să începem cu ceea ce fac eu în prezent, unde viața mea profesională este împărțită între două activități, ambele foarte dragi, pe care le fac cât pot de bine. Mă refer aici pe de o parte la cariera universitară, unde sunt de peste 30 de ani profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare, și pe de o altă parte la activitatea patronală, unde sunt președinte UGIR-1903 de aproape opt ani. Am crezut întotdeauna că ceea ce a lipsit României în ultimii 25 de ani au fost structurile societății civile, unde partenerii de dialog social, patronatele și sindicatele, joacă un rol extrem de important. Dupã evenimentele din decembrie 1989, a urmat o perioadă în care, ca mulți alți tineri din generația mea, am făcut politică și mă refer aici la campaniile din 1992 și 1996 unde am fost șeful campaniei prezidențiale a lui Emil Constantinescu. Între 1996 și 2000 am fost ales deputat PNL, dupã care am devenit independent, în condițiile în care am făcut parte din alt partid împreună cu Viorel Cataramă și alți colegi care au dorit să țină mai departe, sus, steagul unui liberalism economic în care eu continui să cred și astăzi. În principiu, cred că – și acesta va fi singurul comentariu politic pe care îl voi face- trebuie să produci mai întâi bogăție pentru a putea apoi să o redistribui. Problemele României se vor rezolva când vom avea o clasă medie puternică și stabilă, cu un milion de IMM-uri reale și active.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, vă pot spune că am încercat împreună cu colegii mei din UGIR-1903, să fim promotorii unificării mișcării patronale, ca o construcție unică, puternică și credibilă, care să-și ocupe locul binemeritat la toate mesele europene la care puteam participa. Experiența și cultura politică acumulate în primii ani de după 1990, m-au ajutat să înțeleg cât de importante sunt deciziile luate la Bruxelles. Aderarea europeană a României a reprezentat, până la urmă, și o delegare de atribuții, putere și competențe către Comisia Europeană și Parlamentul European. În opinia mea, România, prin liderii săi, își apără foarte prost și foarte rar interesele la Bruxelles. Tocmai din aceste motive, construcția patronală reprezintă un lucru foarte important pentru România.

De asemenea, am fost și continui să fiu investitor în diverse domenii precum IT, industria de medicamente, transferul de tehnologii, etc. În acest moment, mă număr printre cei patru acționari principali ai unui IMM destul de important, Munplast S.A., fiind, printre altele, și furnizori Renault.

Dacă ar fi să rezum ultimii 25 de ani aș putea să spun că aceștia au fost, în cazul meu, la fel de agitați ca ai marii majorități a românilor. Trebuie să ne adaptăm, fiecare dintre noi, iar eu nu fac notă discordantă, la o lume în continuă schimbare. Singurul lucru care mă bucură este că -după ieșirea cel puțin temporară din marea criză- se pare că revenim la un alt gen de economie în care industria și producția de bunuri materiale joacă un rol foarte important. Perioada speculațiilor financiare, a derivatelor, a umflării artificiale a unor asseturi, a trecut. Și acest lucru nu poate fi decât îmbucurător. De altfel, dacă ar fi să discutăm despre România, unde am fost implicat în mai toate planurile naționale de dezvoltare – multe dintre ele coerente, pertinente și extrem de viabile, dar din nefericire nepuse în practică- trebuie să spunem foarte clar că o țară, mai ales una din UE, are o singură șansă și anume creșterea competitivității. Nu vom putea concura niciodată cu China sau India țări care produc produse de o calitate rezonabilă la prețuri imbatabile, însă, putem realiza prin creșterea calității/competitivității produse de luat în seama inclusiv pe piața UE și internațională.

Care este relația pe care UGIR-1903 o are cu instituțiile statului român? Putem vorbi de o relație de colaborare sau, din păcate, este vorba doar de un dialog formal, fără rezultate concrete, în care prioritățile și rezultatele nu pot depăși stadiul declarativ, al promisiunilor?

Legea dialogului social existentă în România este, practic, legea ideală pentru comunitatea europeană. Și o să vă explic de ce…

României i-au fost impuse cele mai ridicate standarde de dialog social. Am construit foarte multe mese de dialog social, la toate nivelurile, din nefericire, însă, marea majoritate a acestora s-au încheiat fără rezultate concrete, fără substanță. În teorie, există Consiliul Național Tripartit, care conține toate sindicatele și asociațiile patronale semnificative, inclusiv ministerele de resort, importante, și premierul României, există Consiliul Economic și Social care avizează legi, fie și în virtutea unui acord consultativ, există comisiile de dialog social la nivel de ministere, cele mai importante din punctul meu de vedere pentru că discuțiile, în aceste cazuri, au loc anticipativ, în faza de elaborare a legilor. Și trebuie să recunosc că în urma discuțiilor cu câteva ministere, printre care Ministerul Economiei, am obținut rezultate concrete în privința corectării unor anomalii sau greșeli în redactarea unor proiecte de lege. Nu-mi aduc aminte, însă, de modificări asupra unei legi aduse de partenerii sociali. Excepție face, însă, legea privind dialogul social, lege redactată în urma unei uriașe presiuni a multinaționalelor care funcționează pe teritoriul României și care veneau cu altă cultură politică în domeniul relațiilor de muncă la nivel european.

Care este, de altfel, relația cu celelalte confederații patronale?

Referitor la celelalte confederații patronale vă pot spune că încercăm să avem relații de colaborare foarte bune cu toată lumea, însă, am încercat , în același timp să ne păstrăm o oarecare identitate. UGIR-1903 reprezintă, în mod special, industria românească și mă refer la majoritatea ramurilor industriale, dar și la firme foarte mari, reprezentative, pentru economia României. Mă refer aici la construcții de mașini, chimie și petrochimie, industria ușoară, agroalimentară, etc. Suntem prezenți în mod real în toate județele țării, unde avem filiale extrem de puternice. Am încercat să rămânem în această zonă a industriei mari sau medii pentru că industria românească a devenit, în afara câtorva centre mari de profil, o industrie a IMM-urilor. Există numeroase fabrici extrem de performante, cu cifre de afaceri semnificative, dar care au doar 100-200 de muncitori. De altfel, foarte multe ramuri industriale, la nivel european, au devenit industrii dedicate IMM-urilor. Marea producție de serie a rămas doar în anumite țări, iar acestă imememizare, în sensul bun al cuvântului, s-a produs ca un fenomen natural.

De asemenea, am încercat să-i sprijim pe toți cei care produc în România, indiferent de naționalitatea lor. Și am făcut acest lucru fără a nega importanța retailerilor. Pe scurt, UGIR-1903 reprezintă cea mai importantă parte a industriei românești, după informațiile noastre în celelalte confederații patronale sunt mult mai puține activități industriale. Suntem într-o foarte bună relație cu confederația patronatelor din industria României care, de asemenea, are în componența sa mai multe ramuri industriale și mã refer aici la industria mobilei, metalurgică etc. Împreună, cele două confederații patronale, reprezentăm cam 90% din activitățile industriale din România.

De fapt, noi cei de la UGIR-1903 credem, că în mod natural, va urma o aglomerare a activității și vieții patronale, generată și de dorința de a ne susține punctul de vedere în fața Executivului.

Vă pot spune, însă, că relația UGIR-1903 cu actualul Executiv este similară celei avute cu celelalte Guverne anterioare. Spre deosebire de sindicate, patronatele au încercat să angajeze un parteneriat real cu Guvernul pentru că, până la urmă, interesul nostru este să mergem spre creșterea productivității/competitivității și dezvoltării durabile a economiei românești. Este foarte important ca guvernele să înțeleagă impactul real al unor măsuri pentru economia României. Noi trebuie să ajutăm Guvernul să facă o evaluare reală, pliată pe realitatea economică, a măsurilor luate de acesta. Trebuie să recunosc că, în urma vieții politice agitate, au fost perioade în care nu am avut niciun fel de contact, discuții, convorbiri cu guvernanții. Și acest aspect negativ nu este un lucru bun nici pentru guvern, nici pentru noi ca patronate și nici pentru economia României.

Cred, de asemenea, că este important să revenim în cadrul Comisiei Europene și să ne ocupăm locurile pe care avem dreptul să le ocupăm, în cadrul acesteia, în comisiile de dialog social. De altfel, în perioada urmãtoare vom face demersurile necesare pentru a reuși să ocupăm, în mod real, toate locurile din Comisia Europeană unde România trebuie să fie prezentă, pentru că vă spun, ca președinte al Confederației din Chimie și Petrochimie, că dialogul european la nivel de ramuri industriale funcționează foarte bine. Nu există, practic, lege importantă care să nu fie dezbătută în avans cu partenerii sociali, luni de zile, și în cazul în care există reacții negative din partea partenerilor sociali Comisia Europeană ia măsuri în consecință. Vă pot spune de modul diferit în care activează Comitetul Economic și Social European în care Comisia Europeană vine cu avize exploratorii, ceea ce arată importanța punctului de vedere al partenerilor sociali, care este luat în calcul înainte de promulgarea unei legi și nu după acest pas.

Încă o dată sunt foarte multe lucruri pe care ar trebuie, împreună cu reprezentanții Guvernului României, indiferent de coloratura politică și componența acestuia, să le luăm în calcul la modul cel mai serios.

Aș vrea să adaug faptul că în al doilea an de criză, confederația europeană a patronatelor din chimie și petrochimie a avut un rol important în stoparea entuziasmului populist al clasei politice europene în a introduce măsuri economice care ar fi reprezentat un risc foarte mare și ar fi putut genera delocalizarea industriei chimice și petrochimice din Europa către zone din Asia. În aceste zone nu exista o asemenea legislație care, în Europa, conducea la creșterea costurilor de producție și lipsa de competitivitate a produselor europene. Comisia Europeană a înțeles, la vremea aceea, semnalul nostru și a amânat anumite măsuri ce ar fi afectat industria chimică și petrochimică. Aceste decizii au fost amânate, câțiva ani, până când situația economică s-a mai îmbunătățit.

În principiu, există consultări între Guvernul României și patronate, binevenite de altfel, în cadrul cărora în unele cazuri există situații în care interlocutorii reușesc să facă mai mult decât cadrul formal pe care l-a stabilit legea, dar și situații în care nu reușim să identificăm un numitor comun. Cred că ideea revizuirii unor obiective naționale și a unor linii strategice de dezvoltare economică și socială, ținând cont de părerile avizate ale patronatelor, sindicatelor și mediului academic, ar fi extrem de importantă mai ales că și România, nu numai Europa, s-a schimbat. Cu sau fără voința noastră, economia românească s-a schimbat foarte mult în ultimii ani și cred că o asemenea discuție ar putea conduce la planuri sustenabile de dezvoltare a economiei românești pe termen mediu și lung.

Care este reprezentativitatea UGIR-1903 la nivelul industriei românești? Mai mult, care sunt prioritățile UGIR-1903 pentru 2015 și 2016?

În ultimii ani, din cauza efectelor necruțătoare ale acestei crize economice mondiale, mulți dintre membrii noștri ne-au părăsit (a se citi au dat faliment!). În ultimele luni am demarat un amplu inventar pentru a ști exact care este numărul actual al membrilor UGIR-1903, al tuturor organizațiilor din județe, al tuturor ramurilor din industrie pe care le reprezentăm. Încercăm, de asemenea, în contextul acestui inventar, să fim puși la curent cu cele mai importante probleme cu care se confruntă membrii noștri, dar și cu prioritățile pe care dânșii le consideră cele mai importante. La nivelul UGIR-1903, noi suntem un integrator al acestor propuneri și în consecință le vom selecta pe cele mai importante.

Pe de altă parte, schimbările majore anunțate de guvernanții, precum modificarea fiscalității în România, sunt decizii pe care patronatele le susțin. Vom susține, de asemenea, relaxarea fiscală și reorganizarea mișcării patronatele pentru a realiza noi planuri de dezvoltare pe care să le prezentăm Executivului. De asemenea, încercăm să ne intensificăm activitatea pe care o desfășurăm la Bruxelles pentru că sunt foarte multe decizii luate acolo, decizii care îi afectează direct pe membrii noștri. Vom încerca, în paralel, să ne ajutăm membrii în a identifica noi piețe externe în afara UE și să punem, de asemenea, umărul la păstrarea ritmului de creștere economică a României, ritm de creștere superior mediei UE. Este clar că trebuie să ne ajutăm membrii să pătrundă pe noi piețe de desfacere.

Noul Cod Fiscal a generat valuri pe scena politică și nu numai. Care este poziția UGIR-1903 față de acesta?

Nu cred că este nimic politic în noul Cod Fiscal, deși o idee bună a fost transferată, ca de obicei în România, în zona politică. Revenind la lucrurile invocate de politicieni pe marginea acestui proiect, spun, cu riscul de a-i supăra pe unii dintre aceștia, că pe noi cei de la UGIR-1903 nu ne interesează atât de mult afirmațiile unor politicieni. Noi suntem mai îngrijorați de ceea ce a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cel care are acces la cu totul alte informații decât putem avea acces noi. Am fost, de asemenea, îngrijorați și de poziția președintelui Iohannis care are, la rândul său, acces la alte informații decât noi. Noi credem că mulți dintre cei care se pronunță, neavizat sau fără a deține toate informațiile, pe marginea noului Cod Fiscal nu știu, spre exemplu, care sunt provocările și amenințările asupra stabilității Europei în următoarele luni.

Pe de altă putem evalua și noi, cei de la UGIR-1903, efectele aplicării imediate a prevederilor noului Cod Fiscal. Și o spun, ca om de știință care m-am ocupat de unul dintre principalele domenii de aplicare a teoriei sistemelor și anume macroeconomia. De când am terminat facultatea m-am ocupat de macroeconomie, de prognoze și planificare la nivel macroeconomic și în consecință aș putea spune că am expertiză în acest domeniu.Eu știu că există câteva principii și acest gen de măsuri nu se pot lua decât din rațiuni de creștere economică. Discuțiile purtate de noi inclusiv cu cei de la FMI se rezumă în principiu, la „capitalul de lucru”. Ce faci în perioada în care ai scăzut relaxarea fiscală și, logic, au scăzut brusc încasările până în perioada în care acestea cresc?

Dacă, însă, ne uităm atent și la fiscalitatea țărilor din jur, dacă ne raportăm la economia românească cred că o asemenea fereastră de oportunitate nu va mai exista prea curând. Cred că este momentul aplicării unor măsuri fiscale curajoase. Cred, de asemenea, că lucrurile ar trebui etapizate în sensul unei relaxări fiscale care ar trebui să conducă la creșterea încasărilor de la buget Și mai apoi, evident, să creștem și salariile. Acesta este punctul de vedere al UGIR-1903, foarte puțin diferit de cel al unei părți a clasei politice.

Pe scurt, însă, ne-am gândit și ne preocupă ce s-a întâmplat la nivel european, în sensul efectelor crizei din Grecia . Noi am simțit pe propria piele diferențele de curs în euro și dolar, diferențe resimțite imediat de oamenii de afaceri, de membrii UGIR-1903.

Fără a avea, repet, informațiile deținute de BNR și Președinția României, credem cã noul Cod Fiscal este un lucru bun și că măsurile din cadrul său sunt binevenite pentru mediul de afaceri.

Există un element suplimentar legat de situația economică actuală a României. Este foarte interesant faptul că marile puteri ale Europei au observat și chiar au vorbit despre avantajele țării noastre. Și vorbim de poziția geostrategică a României care este foarte importantă, de faptul că suntem o țară foarte stabilă, în condițiile în care nu au fost afectate nici economia, nici bursele, nici cursul valutar, avem chiar o viațã politică destul de stabilă, nu avem o mare datorie externă și acest lucru se încadrează în parametrii destul de restrictivi impuși de calendarul de aderare la moneda unicã europeană. România are toate datele unei economii sustenabile și cred că politicienii, Președinția, Guvernul, Parlamentul, ar trebui să se gândească foarte bine la aceste avantaje și chiar să profite de acestea.

Cred că pentru prima dată România are o șansă din punct de vedere economic în fața țărilor vecine, Ungaria, Bulgaria, chiar Grecia, și cred că acest avantaj trebuie fructificat imediat. Mai mult, un nou Cod Fiscal atractiv ar conduce la o creștere a investițiilor străine dar ar reprezenta și un atuu în privința stabilității și competitivității economice. În ciuda războiuluidin Ucraina, a crizei din Grecia, și a altor evenimente geopolitice sunt convins că România se găsește într-un moment favorabil care trebuie, repet, fructificat de oficialii de la București.

Un interviu realizat de Iulian Badea

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.