Ghețarul de la Focul Viu, o importantă peșteră din Apuseni!
Pestera se deschide la o altitudine de 1165 m, pe culmea care separa spre sud Groapa de la Barsa de bazinul morfologic al Vaii Galbenei. Principalul punct de reper il constituie stancariile Pietrei Galbenei, fata de care intrarea in pestera se afla la numai 550 m, spre nord-vest. Principalul traseu care conduce de la Cabana Padis la acest obiectiv este marcajul cu punct galben al asa-numitului circuit al Vaii Galbenei.
Acest marcaj trebuie urmarit in sens invers, deoarece pestera e situata pe bucla de intoarcere spre cabana a circuitului, la o distanta de 5 km de baza turistica a Padisului. Accesul cu mijloace auto este posibil pe drumul forestier Balaleasa-Valea Seaca, pe care marcajul turistic il intersecteaza cu putin inainte de cantonul silvic din Valea Cetatilor. De aici mai sunt de strabatut cu piciorul 1,5 km pana la pestera, urmand de preferinta marcajul banda rosie al traseului Baita-Valea Seaca-Padis, care insoteste o parte din drum marcajul punct galben al circuitului, deoarece acesta din urma face un ocol pana in varful Pietrei Galbenei.
Ghetarul de la Focul Viu este semnalat in lucrarile turistice publicate de J. Czaran la inceputul secolului, descris V. Puscariu in 1934 si cercetat din punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj incepind din 1948. Planul detaliat al cavitatii a fost executat de L Viehmann si M. Serban.
Pestera Focul Viu se deschide la baza unui perete de calcar printr-o intrare joasa, urmata de o galerie care coboara in panta puternica pina in Sala Mare. O scara de lemn, imbatrinita de vreme si cam nesigura, inlesneste totusi depasirea acestei portiuni mai dificile. Sala Mare, masurind 68 m in lungime si 46 m in latime, adaposteste un bloc de gheata fosila — al doilea ca marime dupa cel din Ghetarul de la Scarisoara dar foarte probabil de aceeasi virsta cu acesta.
Centrul salii este ocupat de o imensa aglomerare de trunchiuri, cazute sau azvirlite de oameni printr-o larga fereastra care strapunge bolta si prin care lumina zilei patrunde din belsug. In latura din dreapta se deschide un fel de crevasa, o rimaie de 20 m adancime, care nu poate fi coborita decit cu ajutorul scarilor speologice.In partea opusa intrarii se vad citeva stalagmite si scurgeri stalagmitice de gheata, pe care razele soarelui le fac sa scinteieze in orele amiezii, generind o imagine a carei frumusete se regaseste in denumirea cu valente de simbol data pesterii: Focul Viu. Dincolo de aceste masive de gheata, cavitatea continua printr-o scurta galerie rectilinie, intrerupta de o saritoare de 6 m si inchisa de o nisa usor ascendenta. Lungimea totala a pesterii este de 165 m.
Adapostind un depozit considerabil de gheata fosila, al carui volum poate fi estimat la aproximativ 25 000 mc, Ghetarul de la Focul Viu constituie un foarte important teren de cercetari stiintifice complexe, care permit obtinerea unor date complementare celor furnizate de Ghetarul de Ia Scarisoara in legatura cu mecanismul glaciatiunii de caverna si cu paleoclimatul Muntilor Bihor.
Pestera este foarte usor accesibila in sectorul sau superior, unde lumina patrunsa prin hornul din centrul Salii Mari face inutile chiar si lampile cu acetilena sau lanternele electrice.
Sursa: infoghidromania.com