Blaga și Băsescu, audiați la ÎCCJ

0

Copreședintele PNL Vasile Blaga și fostul șef al statului Traian Băsescu s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak.

Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat joi, după plecarea de la Înalta Curte, că nu are nicio îngrijorare în ceea ce privește redeschiderea dosarului jurnaliștilor răpiți în Irak, însă a opinat că acest dosar nu se va putea judeca decât declasificat, informează Agerpres.

„S-a considerat că eu având imunitate procurorii nu au putut să desfășoare ancheta, deși eu nu am fost informat că se desfășoară o asemenea anchetă. În cazul dlui Vasile Blaga (care s-a prezentat și el joi la ÎCCJ — n.r.) s-a considerat că nu avea imunitate, deci rămâne dosarul închis și s-a trimis la sectorul 5 să aprecieze dacă trebuie redeschis dosarul în cazul meu”, a declarat Traian Băsescu, într-o intervenție telefonică la B1 tv.

Întrebat dacă așteaptă o decizie în acest caz în zilele care vin, Băsescu a spus că se așteaptă „la o decizie în sensul hotărârii Înaltei Curți, adică să se judece la sectorul 5”.

„Ce vor decide instanțele asta se va face. În ceea ce mă privește, nu am nicio îngrijorare pentru redeschiderea acestui dosar. Mă uitam că în ziua de azi este vremea delatorilor. Un delator de teapa lui Vadim Tudor poate să te târâie prin toate instanțele”, a spus fostul președinte, care a anunțat că, dacă aceste acuzații se vor dovedi nefondate, îl va acționa în instanță pe Corneliu Vadim Tudor. „Categoric. Întâi aștept să se pronunțe justiția și pe urmă voi acționa eu în instanță pe acest Vadim Tudor”, a completat Băsescu.

El l-a criticat și pe procurorul general Tiberiu Nițu care ar „redeschide orice dosar în care apare numele Traian Băsescu”.

„Observ pasiunea revoluționarului Nițu de a redeschide orice dosar în care apare numele Traian Băsescu. Tiberiu Nițu asta poate. E un proces de hărțuire a unui fost președinte în mod categoric și explicații nu am. Am să mă apăr. În orice caz nu am teamă de faptele mele, așa că… Probabil e mult mai bine cum se întâmplă acum — este Iulian Gherguț răpit din ianuarie și statul român stă și așteaptă să vadă când va fi executat probabil, în timp ce, dacă statul român și-a făcut datoria față de cetățenii români răpiți în Irak, trebuie pedepsit pentru asta”, a declarat Băsescu.

Fostul președinte a opinat că dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak în 2005 „nu se poate judeca decât declasificat”.

„Eu aș vrea să fie redeschis, dacă vreți să fiu foarte sincer și puse toate documentele pe masă și veți vedea o operațiune strălucită a unui stat care și-a apărat cetățenii, iar porcăria cu banii însușiți este o minciună ordinară. (…) Aducerea lui Omar Hayssam în țară este un lucru care a deranjat foarte mulți oameni. (…) Probabil că este polița care mi se plătește că mi-am făcut onest datoria de șef de stat”, a mai spus Traian Băsescu.

La rândul său, Vasile Blaga a declarat, joi, că în dosarul jurnaliștilor răpiți în Irak, discutat la ÎCCJ, a avut calitatea de ”intimat”, adăugând că, din datele pe care le deține, nu s-a plătit niciun cent pentru eliberarea celor trei în anul 2005.

”S-a încheiat definitiv. Doamna procuror a prezentat cazul și a spus că, în ceea ce mă privește, cauza s-a judecat pe fond, cred că din 2010, drept urmare nu mai am nicio calitate în acest dosar. Dl președinte (Traian Băsescu — n.r.) avea imunitate și atunci, pe fond, se va judeca probabil la Judecătoria sectorului 5. (…) Din toate datele pe care le am, nu s-a plătit niciun cent pentru eliberarea ziariștilor. Acolo era un teatru internațional de război, nu eram numai noi și serviciile noastre implicate, erau ale tuturor statelor. (…) Eu am avut calitatea de intimat, asta a fost singura calitate, asta este și calitatea dlui președinte (Băsescu — n.r.). Plângerea se referă la două persoane, la dl președinte Traian Băsescu și la mine. Eu am fost judecat pe fond, că nu aveam imunitate, dl președinte avea imunitate. Probabil că va urma o procedură normală și convingerea mea este că vor închide înapoi dosarul”, a declarat Vasile Blaga, într-o intervenție telefonică la B1 tv.

Întrebat dacă au fost motive pentru redeschiderea dosarului și cum vede acțiunea fostului președinte al PRM, Corneliu Vadim Tudor, Vasile Blaga a subliniat că datoria magistraților este să verifice plângerile.

”Nu m-ar fi deranjat și să se redeschidă pentru că nu am avut nicio competență în acel caz al salvării ziariștilor răpiți. MAI nu are competențe și nici nu a participat la această procedură. (…) Un cetățean al României (Corneliu Vadim Tudor — n.r.) a făcut o plângere. Magistrații au datoria să verifice, astea sunt procedurile”, a mai spus Blaga.

Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria sectorului 5 au decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak.

Judecătoria sectorului 5 și-a declinat competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”, se arată în decizia instanței.

Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmațiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.

Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 — 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro.

El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.

„Știam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați, asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu 3 — 4 milioane de euro pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3 — 4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele”, scria Nastasiu în cartea „Prădarea României”, lansată în anul 2009.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.