Răzvan Horia Mironescu: Cetățenii trebuie să conștientizeze puterea votului!

0

Deputatul PNL, Răzvan Horia Mironescu, vorbește, pe larg, într-un interviu cotidianului online „Cronica Română” despre reforma (mult-clamata) a clasei politice. Incisivul deputat abordează tranșant, fără jumătăți de măsură, și alte subiecte de actualitate precum prestația președintelui Iohannis, noul Cod Fiscal, relația Iohannis-PNL, miza preluării guvernării de către PNL, dar și câștigarea de către liberali a alegerilor locale și parlamentare de anul viitor.

Domnule deputat Răzvan Horia Mironescu, cum vedeți clasa politică a anului 2015, la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989? Cum vedeți evoluția acesteia?

Este o întrebare complexă. Clasa politică a cunoscut diverse etape de schimbare și metamorfozare în acești ani dar, parcă, niciodată etapele nu s-au succedat atât de rapid ca în ultimii patru ani. Aș putea spune că un moment de cotitură, în schimbarea actualei clase politice, a fost reprezentat de cele două mandate de președinte ale lui Traian Băsescu. Asta din cauză că nomenclatura comunistă care a dominat -din punct de vedere economic și politic anii în care Ion Iliescu și Emil Constantinescu au fost președinții României – s-a transformat în timpul celor două mandate ale lui Traian Băsescu într-o nomenclatură economică formată din oameni care aveau puternice interese de afaceri, dar care activau, în fiecare zi, pe față, ca și oameni politici. Situația aceasta a condus la numeroase fraude, acte de corupție și alte lucruri incompatibile cu viața politică, mai ales că acești oameni, din cauza faptului că au fost mai întâi oameni de afaceri și mai apoi politicieni în fapt, nu au putut să-și frâneze interesele/pornirile comerciale, de afaceri, dacă le pot spune așa.

A rămas în interiorul actualei clase politice și o serie de politicieni pur-sânge, care s-au focusat pe lupta politică și pe relația directă cu cetățenii, acolo unde au fost aleși, iar acest tip de politician a fost, din păcate, marginalizat în toată această perioadă. Pentru a nu fi înțeles greșit aș dori să fac o precizare. Această nomenclatură economică de care vorbeam, formată în perioada mandatelor de președinte ale lui Băsescu, nu a fost constituită doar din liderii/membrii/susținătorii partidului din care făcea parte. În cadrul acestei nomenclaturi economice s-au regăsit și membrii de la PSD, chiar și, într-o mai mică măsură, de la PNL, însă, aș putea spune că în PNL lucrurile au fost mult ținute în frâu și datorită calității oamenilor respectivi. Au fost puține cazuri în care persoane din PNL care dețineau funcții politice au fost acuzate de fapte de corupție derivate din dubla calitate politician-om de afaceri.

În Parlament, începând cu 2012, au apărut foarte mulți oameni tineri, o parte dintre ei foarte bine pregătiți din punct de vedere teoretic, dar fără o experiență de viață practică. Acești tineri, dacă vor crește într-un climat politic potrivit, se pot forma. Dacă acești oameni vor crește, politic vorbind, dar și profesional, dacă vor capătă diverse experiențe profesionale extrapolitice între timp, dacă vor crește într-un climat unde onoarea și cinstea de a deține o funcție politică va prima în fața intereselor economice atunci reforma de care vorbim va evolua în direcția dorită. Nu spune nimeni să nu ai o activitate sau, spre exemplu, să fii acționar la o firmă, cu condiția ca statutul de om politic să nu fie în incompatibilitate cu calitatea de om de afaceri.

Sunt funcții politice în care poți să ai și calitatea de om de afaceri, însă, în cazul funcțiilor publice, nu. Acționariatul într-o firmă, spre exemplu, este permis în continuare de lege. Din punct de vedere al învățămintelor pe care trebuie să le tragem, pentru că până la urmă de asta vorbim, este clar că partidele vor avea nu numai o sarcină grea, dar și foarte importantă, și anume aceea de a crește oameni de valoare. Nu trebuie să-i subestimăm pe cei care și-au început activitatea politică lipind afișe sau împrăștiind fluturași. Trebuie, însă, să creștem oameni politici care să aibă substanță, care să aibă în primul rând o pregătire profesională solidă pe care să construiască apoi o carieră politică. Foarte importantă este experiența de viața.Orice s-ar spune, în momentul în care ajungi în Parlament la 26 de ani, și am colegi la această vârstă în Parlament pe care-i stimez, nu poți să te duci într-un colegiu, să vorbești și să dai soluții la problemele ridicate de aceștia, cât timp tu însuți nu ai avut timp, în viață, să te confrunți cu acest tip de probleme.

Unde credeți că ar trebui să se oprească inerentele lupte politice, lupte pentru Putere, funcții și demnități, cât timp la polul opus se află interesul național, unica miza reală a unui lider/partid politic? Este posibil ca actuala clasă politică să-și subordoneze mizele electorale unui țel național?

România trebuie construită în anii care urmează pe proiecte naționale. Un prim proiect a fost inițiat deja de președintele Iohannis și mă refer la proiectul privind strategia de apărare. Sunt convins că președintele are în pregătire și alte proiecte naționale. România nu poate trăi cu proiecte pe doi, trei ani sau derulate pe durata unui mandat. În cei trei ani de când dețin mandatul de deputat am vizitat mai multe țări din Uniunea Europeană și din afara ei în care am discutat cu factorii decidenți din fiecare despre evoluția și dezvoltarea țărilor respective. Mi s-a spus că motorul dezvoltării acestor țări a fost reprezentat de proiectele politice naționale, asumate prin consens de partide , și cu o ciclicitate de minimum zece ani. Spuneți-mi, vă rog, dumneavoastră dacă știți vreun proiect derulat nu pe zece, ci pe cinci ani, și finalizat în România ultimilor 25 de ani.

Am putea vorbi aici de aderarea la NATO și UE…

Exemplele sunt bune, însă, vă pun o simplă întrebare: aveam de ales? Dacă nu eram în NATO și UE unde puteam fi? Dacă nu luam aceste decizii riscam să fim mai amărâți ca Serbia sau Ucraina…

Ce sfat ați da unui tânăr absolvent care ar dori să intre în politică. Are vreo șansă, doar în baza criteriului pregătirii deținute și a competenței, să aceadă într-o funcție politică și ulterior una publică? Sau susținerea pe care ți-o acorda un lider politic sau altul joacă un rol crucial?

Susținerea este în continuare importantă, ca și recomandarea venită din partea unui lider sau altul. Eu, de exemplu, în organizația PNL sector 6 unde dețin funcția de vicepreședinte, sunt permanent în căutare de tineri, de oameni pregătiți, eu le spun „talente”. Sunt foarte mulți oameni care bat la ușa afirmării politice, dar care nu reușesc să depășească un anumit nivel de determinare.

Cred ca și proporție că trei din zece tineri care bat la porțile politicii reușesc să intre, să își croiască un drum de perspectivă, bazat pe o carieră profesională, și cu susținerea unor lideri politici. Și eu, când am intrat în filiala PNL sector 6, aveam o bogată carieră profesională în spate, cu un master în administrarea afacerilor, cu o cariera de inginer și om de afaceri în domeniul privat și nu am cerut nimic. Întâi am dorit să arăt, să demonstrez. Nu a fost vorba de vreo sponzorizare din partea mea, de așa-zise ”contribuții”, cum se întâmplă în alte partide. A fost vorba doar de o activitate politică susținută, determinată și multă disciplină. În aceste condiții, recompensele vin de la sine. Este, de asemenea, adevărat, că am beneficiat de sprijinul organizației și al președintelui acesteia, însă, înainte de toate am arătat și demonstrat ceva.

Credeți că reforma, mult-clamată a actualei clase politice se află pe un drum bun sau rămâne doar una mimată de actorii politici?

Cred că drumul este unul bun dar care are doar două benzi și mai are până să devină autostradă. Reformarea clasei politice va mai dura un ciclu electoral. După 2020 vom putea discuta, mai ales după modificarea legilor electorale, despre o clasă politică reformată. Sunt convins că listele electorale din 2020 vor arăta mult mai bine ca acelea din 2016, atât la consiliile locale și județene, cât și la Parlament!

Un rol important îl vor avea, însă, cetățenii, pentru că aceștia în momentul în care vor conștientiza forța votului și vor conștientiza că prin votul lor pot aduce un partid la putere și pot trimite pe un altul în opoziție, lucrurile se vor schimba radical. Cetățenii, puși în fața listelor electorale, vor putea sancționa orice partid care va încerca să introducă pe liste persoane care au probleme cu integritatea! Și atunci vor pierde partidele! Cetățeanul va avea, deci, un rol foarte important deși nu cred că partidele vor numi, exclusiv , candidații pe criteriul competenței și al integrității.

În zona Guvernului, spre exemplu, nu trebuie să mai avem, așa cum s-a întâmplat în trecut , un inginer electronist în fruntea Ministerului Agriculturii. Cu tot respectul pentru persoanele respective nu ai cum să înțelegi, în detaliu, elementele legate de activitatea unui minister cât timp tu ca ministru nu ai pregătirea de specialitate.

Cum apreciați domnule Mironescu prestația președintelui Iohannis, la opt luni de mandat?

Eu consider că activitatea președintelui Iohannis este una eficientă. Președintele Iohannis a reușit, cu o acțiune pe măsură, dar cu zgomot puțin, să atingă multe dintre obiectivele asumate. Multă lume, chiar adversarii politici ai PNL, au spus că, spre exemplu, retrimiterea Codului Fiscal la Parlament, a reprezentat o palmă pentru PNL. Nu este adevărat! Președintele Iohannis este pus, de la înălțimea funcției deținute, să ia niște decizii importante în cunoștință de cauză. Ăsta este, de altfel, rolul unui președinte! Mi s-a cerut părerea de către consilierii prezidențiali în legătură cu anumite legi trimise de la Parlament spre promulgare , tocmai pentru ca Președintele a dorit să știe cum s-a desfășurat votul în Parlament . Și, în aspecte legate de zona mea de competență, am spus care sunt problemele care au stat la baza votului meu și al deputaților PNL. Bineînțeles că a fost luat în calcul un complex de argumente, nu doar părerea mea.

Președintele are niște atribuții constituționale foarte clare, iar oamenii care se declară dezamăgiți s-au așteptat, probabil, că domnul Iohannis va juca acelasi rol nefast ca și Băsescu și anume că va fi și Premier, și Președintele Senatului și Președintele Înaltei Curți de Casație etc. Președintele Iohannis a spus, însă, de la început că nu va fi un astfel de președinte. România nu are nevoie de un președinte care să emită pretenția că se pricepe la orice, de la agricultură până la rachetele balistice!

În consecință, caracterizez activitatea președintelui Iohannis ca una extrem de eficientă!

Va juca președintele Iohannis rolul de locomotivă pentru PNL la alegerile locale și parlamentare de anul viitor? Vom putea vorbi de un tandem Iohannis-PNL sau liberalii vor încerca să se poziționeze pe un culoar separat?

Aceste lucruri vor putea fi clarificate dacă PNL va intra la guvernare până atunci. Sunt convins că după preluarea guvernării de către PNL și desemnarea unui premier, cooperarea dintre președintele Iohannis și guvernul PNL va trece la un alt nivel. Vor fi inițiate o serie de proiecte comune, în interes național, și se va putea spune ca acest parteneriat va ajuta din punct de vedere electoral Partidul Național Liberal.

România se află în situația de a avea un guvern condus de un premier inculpat. Nu credeți că modul în care liderii PNL reacționează față de această situație este unul destul de anemic? Ce este de făcut, concret, ca noul PNL să preia hățurile guvernării cât mai rapid?

În toamnă se va iniția o nouă moțiune de cenzură. Așteptăm să se decidă tema moțiunii, vom vedea cum vor evolua discuțiile pe marginea Codului Fiscal, mai ales că săptămâna viitoare vom avea sesiune extraordinară. Modul în care Codul Fiscal va ieși după reexaminarea cerută de președinte poate fi un motiv de schimbare a majorității parlamentare. Chiar săptămâna trecută, într-o emisiune televizată, într-o pauză publicitară, discutam cu profesorul Mircea Coșea, pe marginea Codului Fiscal. Și îl întrebam de ce premierul Ponta, ministrul Teodorovici sau un alt membru al Guvernului, nu a ieșit cu niște cifre foarte clare care să demonstreze sustenabilitatea măsurilor fiscale coroborate cu legea salarizării bugetarilor. Dacă aceste cifre ar fi fost prezentate și explicate foarte clar toți contestatarii Codului Fiscal ar fi fost convinși că noul Cod Fiscal este aplicabil și nu vor fi necesare creșteri suplimentare de taxe și creșterea suplimentară a gradului de îndatorare pentru susținerea Codului Fiscal. Raspunsul pe care amândoi l-am găsit a fost că aceste cifre nu există, nu sunt pregătite.

Codul Fiscal, așa cum a fost el prezentat, este o relaxare fiscală pe datorie. Asta înseamnă că ne aflăm în fața unei certitudini și anume o lege care prevede o relaxare bugetară care prevede venituri mai mici la buget respectiv legea salarizării bugetare care prevede majorarea efortului bugetar, vizavi de niște ipoteze. Avem, practic, într-un taler al balanței o certitudine și în celălalt taler niște ipoteze. Care sunt ipotezele? Că o să colectăm mai mult, că o să reducem evaziunea fiscală, că o să creștem investițiile străine… Nu vi se pare că există o disproporție logică între aceste două lucruri ? Nu poți să te joci cu niște lucruri la o asemenea scară de valori – vorbim de 20 de miliarde de lei- , nu poți să creezi un nivel de așteptare atât de mare la nivelul întregii populații doar pe baza unor ipoteze.

Așteptăm din partea Guvernului o proiecție realistă, chiar pesimistă, a încasărilor bugetare și guvernanții refuză să facă acest lucru. Vedem atunci că reexaminarea, chiar revizuirea Codului Fiscal, este o dovadă de macroprudențialitate economică necesară.

Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.