Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România

0

Lacul Bucura este unul din ochii albaștrii ai Parcului Național Retezat din Munții Retezat și este cel mai mare lac glaciar din România. Lacul Bucura se află în căldarea Bucura, sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei, fiind orientat în direcția nord – sud, la altitudinea de 2040 m.

Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m și lățimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. Lățimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m³. Lacul are o aproape o formă aproape dreptunghiulară. Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de cinci izvoare principale. Apa lacului deversează spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă. Lacul Bucura impresionează prin suprafaţa extraordinară, fără să fie foarte adânc. Împreună cu abrupturile stâncoase din jur, Lacul Bucura și Lacul Lia fac o priveliște grandioasă.

Lacul Lia este situat la altitudinea de 1910 m. Are o suprafața de 13 ha și o adâncimea maximă de 4,30 m, adâncimea medie de 1,20 m, iar volumul de apă este de volumul de apă este de 15.926 m³. Are o formă triunghiulară, și este alimentat de izvoarele ce coboară din șirul de lacuri ale Zănoagei și, respectiv, ale Căldării Bucura. Apa se scurge din vârful triunghiului lacului printr-un emisar aruncându-și apele printre stânci, formând Izvorul Bucura. Este populat cu păstrăv de munte, ca și lacul Bucura.

Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-au format și lacurile din Retezat, dar legendele sunt fabuloase. Astfel se spune că lacurile din Retezat sunt căldările cu apă ale uriașilor în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea, după luptele sângeroase. Se mai spune că în una din luptele dintre uriași  unul din ei a lovit cu baltagul muntele Peleaga. Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga. După ce au sorbit uriaşii apa, au sărit mai mulţi stropi şi astfel s-a format o mulţime de tăuri în jurul celor două lacuri. Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului. I-a tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Un alt uriaş ucis de oameni s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, căruia ciobanii îi spun Tăul Spurcat.

Accesul la lacul Bucura este relativ simplu, deși se află la peste 2000 de metri altitudine. O parte din drum se face pe șoseaua Hațeg – Caransebeș, iar de la kilometrul 61 (Cârnești), prin Clopotiva – Grebla – Gura Zlata – Gura Apei, se urmează un drum de 35 kilometri de asfaltat. De aici se continuă pe un drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o distanță de 14 kilometri de lac. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul Lia, se ajunge la Bucura.

Sursa:montaniarzi.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.