Constantin Săvulescu avertizează în privința Programului Național de Cadastru (III)

Cotidianul online „Cronica Română” prezintă, partea a treia, a punctului de vedere (pe cât de pertinent și argumentat, pe atât de ironic! ) prezentat, pe blogul său, de reputatul prof.univ.dr.ing. Constantin Săvulescu, o personalitate în domeniul cadastrului,  față de controversatul Program Național de Cadastru.

4. Distribuția fondurilor

Mai toată lumea pare să fie de acord: ”nu sunt bani” (sau ”nu sunt de ajuns”). De regulă vine și corectura: ”ba sunt, dar sunt cheltuiți aiurea” (sunt risipiți astfel încât să ajungă în anumite buzunare).

Desigur, domeniul cadastrului, prin instituția coordonatoare (ANCPI), nu putea face excepție de la regula generală a cheltuielilor fără rezultate. O analiză critică și nepărtinitoare a ”investițiilor” și ”achizițiilor” făcute doar în ultimii cinci ani de către ANCPI ar demonstra și că ”sunt bani” și că ”sunt prost cheltuiți”. Dar mai bine să las trecutul (și așa este dificil pentru un ”muritor de rând” să afle pe ce a cheltuit banii oricare instituție a statului) și să încerc să trec în revistă cam care sunt intențiile de viitor (acestea ilustrează destul de fidel și ceea ce s-a întâmplat până acum). În Anexa la hotărârea de guvern nr. 294/2015, prin care este aprobat ”programul național de cadastru” este expusă estimarea sumelor care ar urma să fie cheltuite din ”veniturile proprii” ale ANCPI. O primă observație: o parte importantă a veniturilor proprii provine din taxele preluate în cadrul cadastrului ”sporadic”; dar, pentru că acum se face cadastru ”sistematic”, ar fi de presupus că încasările respective se vor diminua.

Reproduc ”in extenso” anexa menționată:

1.MĂSURĂTORI CADASTRALE realizate în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 2.337 de unități administrativ-teritoriale și alte operațiuni care privesc desfășurarea procesului de înregistrare sistematică a proprietăților, cuprinzând în principal: a) identificarea imobilelor și a deținătorilor; b) colectarea actelor juridice; c) prelucrarea datelor și întocmirea documentelor tehnice cadastrale, prevăzute de art. 12 alin. (1) din lege; d) recepția documentelor tehnice cadastrale; e) publicarea documentelor tehnice cadastrale în cadrul unui proces de afișare publică; f) soluționarea cererilor de rectificare și actualizarea documentelor tehnice cadastrale; g) deschiderea cărților funciare și închiderea vechilor evidențe de cadastru și publicitate imobiliară. 2.177.955 lei

2. ACTIVITĂȚI DE GEODEZIE, CARTOGRAFIE, TOPOGRAFIE ȘI FOTOGRAMMETRIE: a) Realizarea de ortofotoplanuri în 320 de unități administrativ-teritoriale din mediul urban: scara 1:500 și scara 1:1000; b) Mentenanța și dezvoltarea Sistemului românesc de determinare a poziției (ROMPOS). 96.620 lei

3. ACTIVITĂȚI DE INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE A PUBLICULUI: a) Elaborarea, editarea și distribuirea de materiale de informare și conștientizare a publicului cu privire la înregistrarea sistematică a proprietăților; b) Realizarea de campanii de informare publică organizate la nivel național și local. 22.323 lei

4. DEZVOLTAREA ȘI MENTENANȚA SISTEMELOR INFORMATICE: a) Dezvoltarea sistemelor informatice în vederea creșterii capacității de stocare a datelor și optimizării fluxurilor de lucru; b) Mentenanța sistemelor informatice; c) Instruirea specialiștilor în utilizarea sistemelor informatice. 206.318 lei

5. CONVERSIA ÎN FORMAT DIGITAL A DOCUMENTELOR ANALOGICE: a) Conversia în format digital a cărților funciare analogice; b) Conversia în format digital a planurilor de amplasament și delimitare analogice. 345.509 lei

6. TEHNICĂ DE CALCUL ȘI DE STOCARE: a) Dotarea cu echipamente de calcul – servere lamelare RISC, sisteme de stocare, calculatoare, stații de lucru/grafice, scanere, copiatoare etc.; b) Amenajarea centrului de salvare/recuperare a datelor în caz de dezastru. 33.868 lei

7. ALTE ACTIVITĂȚI CE DECURG DIN DERULAREA PROGRAMULUI NAȚIONAL: a) Plata certificatelor emise de notarul public în aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (31), coroborat cu art. 9 alin. (11) din lege; b) Servicii de comunicații: c) Instruirea personalului de specialitate în domeniul înregistrării sistematice; d) Instruirea personalului de specialitate din Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile subordonate în domenii specifice de activitate; e) Organizare și logistică pentru realizarea de seminare cu reprezentanții autorităților locale în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023; f) Monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile în cadrul înregistrării sistematice, în vederea asigurării condițiilor de participare a persoanelor vulnerabile la procesul de înregistrare gratuită a proprietăților; g) Realizarea controlului calității lucrărilor de înregistrare sistematică; h) Contractarea de servicii de inventariere, legare și arhivare a documentelor rezultate în urma procesului de înregistrare; i) Dotări specifice implementării Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 necesare Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiilor subordonate; j) Alte activități necesare, potrivit legii. 1.168.293 lei

Total 4.050.885 lei

La cei 4,05 miliarde de lei de sus mai trebuie adăugați și 312 milioane de euro care ar urma să vină de la Uniunea Europeană (fonduri nerambursabile), care se vor duce și ele acolo ”unde e nevoie”.

Din ce se vede din înșiruirea de mai sus, doar ceva mai mult de 50% (2,2 miliarde) din banii ”românești” ar urma să fie cheltuiți pe ”măsurători” (punctul 1). Aproape 30% (1,17 miliarde) s-ar duce pe ”alte activități” (punctul 7). Nu știu cum este repartizată o sumă atât de mare între cele zece ”sub-activități” înșiruite sub ”alte activități”, dar cred că se poate reține în primul rând plata notarilor (sub-punctul a), care se știe că nu sunt tocmai ieftini. O anumită atenție ar merita acordată și sub-punctelor c, d și e (instruirea personalului și seminare), ”acțiuni”, de regulă, generos remunerate, mai ales că obligatoriu includ ”pauze de cafea” și ”cina festivă”.

Câteva cuvinte trebuie spuse și despre activitățile 4, 5, și 6 care ar fi putut fi reunite sub titulatura ”informatizare”. Aici nu s-au prevăzut niște sume extraordinare, dar se adună totuși peste o jumătate de miliard. Bănuiesc (e posibil să mă înșel) că tot aici se va duce și cea mai parte din cei peste 300 de milioane de euro care ar urma să vină de la Uniunea Europeană. ANCPI, ca și alte instituții centrale, are o apetență deosebită pentru ”informatizare” ceea ce – în sine – se poate spune că este foarte bine. Totuși, până acum s-au cheltuit multe zeci de milioane de euro pentru programe, pentru scanarea și înregistrarea titlurilor de proprietate, pentru scanarea și înregistrarea registrelor agricole, a registrelor de inscripțiuni-transcripțiuni, pentru actualizarea programelor etc. cu rezultate mai curând modeste.

Principala explicație a sumelor cheltuite atât de generos pentru ”informatizare” este dificultatea de a cuantifica și controla producția de soft. Bineînțeles că există metode și instrumente pentru a o face (linii de cod, fluxuri implementate etc.), dar se preferă ignorarea lor, cel puțin în cazul instituțiilor de stat (nu e valabil și la privat; acolo costă puțin și – cel mai important – chiar funcționează). Așa că la stat se plătește ”aplicația” (programul), și se plătește bine dacă e să ne uităm la prosperitatea firmelor producătoare de soft abonate la contracte cu statul.

Eu cred că și în legătură cu distribuția fondurilor alocate ”cadastrului” este necesar și posibil să se schimbe ceva, astfel încât acestea să fie îndreptate în primul rând pentru lucrările propriu-zise (”măsurători”) și mai puțin pentru ”conversie din analog în digital” și ”alte activități”. O primă măsură care ar putea fi luată imediat: să se ceară executanților să predea doar minimul, strict necesar, de documente printate (de exemplu doar documentele care se afișează), restul (”grosul”) fiind predat numai în format digital. Oricum, executanții le au în formă digitală. Oricum, achizitorul (după atâta informatizare) dispune de echipamentele necesare pentru vizualizare datelor respective. Oricum, la actualul nivel al tehnologiei informatice documentele digitale sunt practic la fel de ”sigure” ca și cele digitale. Prin această măsură s-ar face în primul rând o importantă economie de hârtie (tot ne plângem că ne fură austriecii pădurile). Apoi ANCPI ar fi scutit de obligația de a mai cheltui bani pentru scanare, îndosariere, arhivare, conversie etc.

5. Abordarea lucrărilor (stabilirea priorităților)

Jurnaliștii de la ziarul online ”Libertatea” au întrebat care sunt criteriile după care este stabilită ordinea în care se vor demara lucrările de înregistrare sistematică din cadrul Programului Național de Cadastru. ”Specialiștii din ANCPI” au răspuns: a.-Localități cu proiecte de infrastructură de interes național; b.-Localități cu proiecte de dezvoltare de interes local; c.-”Localități care prezintă așezări informale ale comunităților aflate în condiții de sărăcie extremă (de exemplu, comunități de etnie romă)”. Nu prea văd justificarea ultimului criteriu și recunosc că nu știu ce înseamnă ”așezare informală”, dar nu aceasta este important. Așa cum rezultă din răspunsul de mai sus și cum o arată practica de până acum, înregistrarea cadastrală sistematică este abordată la nivel de localitate (UAT), acesta fiind și un principalul pretext pentru încredințarea lucrărilor numai unor firme puternice, cu personal numeros și bine dotate cu echipamente diverse.

Eu consider că mult mai productiv ar fi ca inițial (prioritate ”zero”) să fie intabulate terenurile din domeniul public. Conform art.5,al(1) din legea 18/1991, ”Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu destinație forestieră, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, țărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public”. Cred că nu greșesc afirmând că o partea importantă dintre aceste terenuri sunt deja înregistrate, deci este probabil ca în 2-3 ani acțiunea respectivă să poată fi finalizată. Desigur, în majoritatea cazurilor, lucrările necesare intabulării acestor terenuri sunt de volum mare și nu pot fi încredințate decât unor firme puternice (eliminând, totuși, criteriile excesive și anti-concurențiale).

Se poate observa că prin ”intabularea” terenului din domeniu public (majoritatea fiind cursuri de apă, drumuri și căi ferate), rămân ”neacoperite” o mulțime de insule, botezate pentru rigoare ”sectoare cadastrale”. Aceste ”insule” (cvartale, tarlale), în majoritatea lor de dimensiuni medii și mici, ar deveni ”unitatea” de contractare pentru înregistrarea sistematică, fiind accesibile chiar și unui singur ”autorizat” (fără ”specialist în comunicare” și fără N tablete). S-ar realiza astfel și dezideratul exprimat mai sus în legătura cu lărgirea ”masei” de ofertanți.

Desigur, având în vedere interesele și orgoliile care sunt în joc, nu mă aștept deloc să văd că opiniile mele vor fi împărtășite și acceptate, ci dimpotrivă. Pe de altă parte, aproape întotdeauna o problemă se poate rezolva pe căi diferite, toate corecte, condiția ”sine qua non” fiind recunoașterea existenței problemei. Tocmai de aceea este important să se discute subiectul, cu argumente pro și contra (dar argumente, nu invective). Cred că, discutând cu bună credință și lăsând de o parte interesele personale sau de grup, se va cerne în cele din urmă o soluție care să determine o schimbare pozitivă și radicală a situației actuale în care stagnează cadastrul românesc (cu observația, că nu este singurul domeniu care stagnează sau chiar regresează, deși oficial se susține contrariul).

Sursa: consavulescu.wordpress.com;