Depresia de toamnă și avertizările medicilor

Venirea toamnei poate avea repercursiuni serioase asupra unei largi categorii de persoane. Schimbările climatice, modificarea duratei zilei și stresul ne pot influența starea psihică, împingându-ne spre episoade depresive, care, ignorate, pot avea consecințe foarte grave. 

Totodată, avertizează specialiștii, pot apărea episoade depresive în rândul celor care nu au mai întâmpinat, în trecut, astfel de probleme.

Potrivit statisticilor, între 30 și 50 la sută dintre oameni suferă de depresie, aflată la diverse stadii de avansare. Apariția și dezvoltarea acesteia poate fi puternic influențată de schimbările din această perioadă, odată cu sfârșitul verii.

Specialistul Ciprian Băcilă, medic psihiatru și director al Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, a explicat cum ne putem da seama dacă suferim de depresie, în această perioadă, și cum trebuie să acționăm corect, pentru a scăpa de aceasta.

O persoană care înregistrează un episod depresiv la un anumit moment, poate dezvolta mult mai ușor o depresie, în această perioadă: „Depresia poate fi endogenă și exogenă. Cea endogenă este depresia în care omul, fără absolut niciun motiv, dezvoltă un episod depresiv. Cea exogenă, exterioară, se înregistrează la diferiți factori, de natură socială, familiară, profesională, etc., adică la elemente neplăcute din viața omului, la care omul nu reușește să se adapteze și dezvoltă o reacție depresivă, la stimulii exteriori. Avem episoade depresive, care se înregistrează cu o frecvență mai mare primăvara și toamna, dar acestea pot apărea și în restul anului„, susține dr. Băcilă.

Schimbările climatice, pericol pentru psihicul uman

Micșorarea zilei și schimbările climatice (creșterea numărului de ploi, spre exemplu), pot influența semnificativ starea psihică a oamenilor, care pot ajunge, astfel, să dezvolte o serie de elemente depresive: „Țările nordice, care au un grad ridicat de protecție socială, și în care, în general, se consideră că oamenii nu au atât de mulți factori de stres, au un nivel al episoadelor depresive, comparativ cu țările centrale și est-europene, mai mare. Singura explicație e că, din punctul de vedere al climei și al faptului că ritmul zi-noapte este inversat, oamenii sunt afectați. Faptul că ziua se scurtează și influența meteo (plouă, ninge) influențează starea psihică a omului”, susține medicul.

Acesta mai arată faptul că România se află la nivelul medii europene, din punctul de vedere al episoadelor depresive.

Cum ne dăm seama dacă suferim de depresie, în această perioadă

Potrivit specialiștilor, cel mai des întâlnite simptome sunt hipertimia (creșterea exagerată a bunei dispoziții caracteristică stărilor maniacale) negativă, retragerea socială, scăderea randamentului cotidian și insomniile.

„Dispoziția generală a persoanei devine tristă, omul respectiv nu mai are nicio plăcere, stă retras din punctul de vedere al activităților de zi cu zi: nu își mai face curățenie, nu mai are performanță la serviciu, se retrage foarte mult, nu mai merge după cumpărături, nu mai are chef să își vadă prietenii, începe să își neglijeze igiena, este trist, plânge destul de mult. Își reduce tot ce reprezintă nivelul activității de zi cu zi. Totodată, pofta de mâncare se diminuează, nu reușește să doarmă iar libidoul sexual este, cel mai adesea, diminuat”, susține dr. Băcilă.

Doctorul atrage atenția, însă, asupra faptului că nu orice situație din cele prezentate reprezintă simptoma unei depresii: „Dacă omul nu doarme două-trei zile nu înseamnă neapărat că are o depresie. Insomnia se poate datora și altor factori, precum temperatura ridicată. Dacă simptomele persistă, atunci trebuie consulTat un specialist”, a completat acesta.

DEPRESIA DE TOAMNĂ. Netratată, starea depresivă poate duce la suicid

Specialistul atrage atenția asupra faptului că dacă sunt ignorate simptomele, stările depresive se pot agrava, trecând prin diverse stadii, care pot culmina chiar și cu sinuciderea: „În primul rând, omul începe să fie disfuncțional în toate sferele lui de activitate, poate începe să aibă probleme pe plan familial, social, profesional etc. Există două variante de evoluție: prima variantă e ca episoadele depresive să devină cronice, adică depresia să dureze pe un interval foarte mare de timp, dacă este ușoară. A doua variantă e să crească progresiv, de la un nivel ușor, la unul mediu și, apoi, sever, existând riscul să culmineze chiar și cu suicidul. Foarte multe cazuri ajung în stadiul sever, dacă nu sunt tratate. În spitalul în care lucrez, am întâlnit foarte multe astfel de cazuri.”

Mai mult, psihiatrul susține că peste 5 ani, bolile psihice vor ajunge pe primul loc, la nivel mondial, în ceea ce privește numărul de afecțiuni: „Ca o previziune, din punctul de vedere al statisticii, se presupune că bolile psihice vor ajunge, în 2020, pe locul al doilea, în clasamentul afecțiunilor, la nivel mondial. Acest lucru va agrava și stadiul costurilor, adică morbiditatea, ceea ce tratăm, pentru că în momentul în care se află în depresie, un om nu se mai poate ocupa de familie, de muncă, etc., ajungând să consume mai mult. Pe lângă faptul că nu mai produce, acesta trebuie tratat. Va depăși, ca și costuri, bolile cardio-vasculare”, a spus dr. Băcilă.

Care sunt categoriile predispuse

Potrivit specialiștilor, depresia poate fi întâlnită la toate vârstele și în orice perioadă a anului, deși poate fi influențată de venirea toamnei.

„Depresia se poate întâlni de la o vârstă fragedă. Există secții de psihiatrie infantile, care tratează și copiii. În ultima perioadă, aceste cazuri au crescut. Depresia nu este întâlnită doar la adulți, deci. Ea poate ajunge până la persoanele de 80 de ani, dacă analizăm acest lucru după criteriul vârstei. E vorba, aici, de depresia de involuție, dacă bătrânii observă o anumită stare, neplăcută pentru ei, în care se află spre finalul vieții. Aceasta poate fi accentuată pe perioada toamnei”.

Psihiatrul mai susține că, din punct de vedere statistic, femeile sunt mai predispuse decât bărbații: „Sexul feminin înregistrează mult mai multe cazuri de depresie, față de cel masculin. Este vorba despre un raport de cel puțin 2 la 1, procentaj, pe femei-bărbați”, a completat acesta.

Totodată, sunt vulnerabile persoanele supuse la presiune socială și profesională, alături de toate categoriile de persoane supuse la stres.