Corneliu Ciontu : „FDIN vrea să învie patriotismul în România!”

1

Domnule Corneliu Ciontu, moartea fulgerătoare a lui Corneliu Vadim Tudor a provocat regrete pe scena politică, dar și în rândul multor români. Ați fost ani de zile cel mai apropiat colaborator al acestuia. În 2005 drumurile s-au despărțit, însă, în urma unor divergențe politice, dar cu toate acestea ați fost împreună, pe baricadele PRM, aproape 15 ani…În câteva cuvinte, ce lasă în urmă Corneliu Vadim Tudor?

În primul rând, cea mai grea pierdere a suferit-o familia: soția, fetele, frații, rudele, cărora le-am transmis din tot sufletul condoleanțele mele sincere față de pierderea uriașă pricinuită. În acele momente triste nu m-am grăbit, însă, să dau interviuri pentru că au fost, din păcate, destui indivizi care s-au erijat ca mari apropiați și confidenți ai lui Corneliu Vadim Tudor. Indiscutabil, pierderea nu a fost numai pentru familia sa, pentru că dincolo de controversele care rămân în jurul lui Vadim Tudor rămâne amintirea omului de cultură, cu influențele firești în tot ceea ce a scris el: poezie, romane, dar mai ales pamfletul său necruțător. Că vor unii sau nu vor, Vadim Tudor va rămâne în această zonă a culturii românești pe un loc destul de important.

În legătură cu toate manevrele și mișcările care- după moartea sa- urmăresc preluarea Partidului România Mare –brand care, orice ar spune răuvoitorii, a fost un brand important pe scena politică românească. Să obții mai mult de 25% din mandatele Parlamentului, la alegerile din 2000, reprezintă o demonstrație de forță și arată importanța acestui partid. În ciuda faptului că ani la rândul PRM a fost etichetat, nemeritat, ca partid extremist.

În ceea ce mă privește nu mi-am propus, cel puțin deocamdată, să văd ce se întâmplă în PRM. Dimpotrivă, eu le-aș da un sfat prietenesc, amical și dezinteresat foștilor mei colegi din PRM, și le-aș spune că este absolut necesar ca într-un timp foarte scurt, în cel mult o lună de zile, să-și convoace Congresul Extraordinar, să-și aleagă o nouă conducere, pentru că acest partid a rămas descoperit la nivelul Biroului Executiv, Comitetului Director și la cel al Consiliului Național. Mai mult, consolidarea structurilor teritoriale trebuie să fie o prioritate pentru PRM în lunile care urmează.

În condițiile acestea, toți cei care încearcă, fie prin Tribunale, fie prin alte căi, să preia partidul, nu vor reuși să facă acest lucru. Să nu neglijăm faptul că PRM are un bazin consistent de susținători, lucru văzut și la ultimele alegeri. Sunt câteva procente care nu trebuie neglijate și care pot reprezenta un nou început pentru reintrarea PRM în Parlament la alegerile din 2016. Cu mesaje viguroase, pliate pe realitatea anului 2015, cu un volum de muncă pe măsură, PRM ar putea crește electoral.

Este interesat Frontul Demnității și Identității Naționale, partid pe care îl conduceți să inițieze o apropiere de PRM, în contextul în care programele și doctrinele celor două partide se aseamănă?

Am fost, de altfel, întrebat de colegii din cadrul Frontului Demnității și Identității Naționale, dacă nu ar fi mai bine să încercăm să facem o fuziune cu PRM. La ultima ședință de Birou Permanent, care a avut loc în noul sediu central al partidului, am discutat mai multe probleme și am fost întrebat și în legătură cu perspectiva de a găsi o variantă de a ne uni cu ce a mai rămas din PRM. În consecință le-am spus colegilor care este strategia mea în această direcție, urmând ca și ei să-și prezinte punctul de vedere. Deocamdată prioritatea numărul unu a Frontului Demnității și Identității Naționale este aceea de a se organiza, pe cât posibil, în toate județele. Noi nu putem, în acest moment, să inițiem dialoguri și negocieri cu nicio forță politică până nu ne consolidăm filialele în teritoriu. Până nu vom conta ca formațiune politică.

Pentru că atunci când mergi la o negociere trebuie să ai, cum se spune, ce pune pe masă! Noi, avem la sfârșitul acestei luni abia trei luni de când ne-am lansat pe scena politică românească. Și vreau să vă spun că sunt mulțumit de evoluția partidului în aceste luni în sensul că am pornit de la 7000 de membri, iar astăzi am depășit 12000 de membri. Lucrurile se mișcă în direcția dorită de noi.

Vreau să fiu foarte clar: nu refuzăm niciun fel de dialog pentru că acest lucru se regăsește în programul nostru, dar consider că acum nu este momentul. Poate peste câteva luni vom putea discuta și pe marginea acestui subiect, putem lua în calcul chiar și posibile alianțe în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Spre satisfacția mea, cu mici sublineri, în sensul că trebuie să ținem legătura cu oamenii care au rămas acolo, toți cei prezenți mi-au împărtășit punctul de vedere. După ce vom considera că structurile teritoriale sunt puse la punct, iar forța partidului va crește, vom demara unele negocieri de colaborare electorală, de susținere reciprocă în campanie și, așa cum am spus, chiar alianțe. Chiar zilele trecute am studiat în amănunt legea alegerilor locale și am constatat că în cazul alianțelor la alegerile locale nu se cer niște procente obligatorii în plus. Dacă reușim să încheiem o alianță cu un partid care are un grup parlamentar, cel puțin într-o Cameră, apar și alte facilități cum ar fi faptul că ai dreptul să ai reprezentanți în birourile electorale, să apari în mass-media centrală și locală, timpi de antenă mai mari decât în alte situații.

Spuneți-ne, vă rog, cum apreciați evoluția FDIN în aceste trei luni care au trecut de la Congresul de la Brașov?

După Congresul de la Brașov, am reușit, împreună cu o parte dintre membrii conducerii, să mergem în șase județe din Moldova, Maramureș și Oltenia unde am ținut conferințe de presă.

Spre marea mea satisfacție mi s-a confirmat faptul că cel puțin în faza organizării teritoriale este foarte bine să ai lângă tine presa locală. Și m-a bucurat foarte mult modul în care au fost reflectate temele prezentate la aceste conferințe de presă de către presa locală. Spre exemplu, un ziar din Vaslui a titrat pe prima pagină un titlu generos: patriotismul a înviat la Vaslui! În cadrul articolului apărea, foarte clar, faptul că lupta noastră politică are în vedere interesul național și apărarea identității poporului român.

Voi continua aceste deplasări, în perioada imediat următoare, împreună cu doamna Irina Manole, prim-vicepreședinte al FDIN, cu alți vicepreședinți, pentru a ne face cât mai cunoscuți, iar oamenii să vadă cine suntem și ce vrem să facem pentru România. Sunt convins că numărul celor care vor veni spre noi va continua să crească.

În octombrie, de altfel, ne-am propus, după terminarea lucrărilor de igienizare, de aranjare și mobilare a sediului central, să ținem dacă nu săptămânal, măcar de două ori pe lună, conferințe de presă pentru că sunt absolut necesare. Asistăm, de altfel, la o avalanșă de evenimente, mai ales politice, și este bine ca oamenii să cunoască și punctele de vedere al Frontului Demnității și Identității Naționale.

O miză extrem de importantă rămâne electoratul Partidului România Mare. Care este strategia FDIN în atragerea acestui important segment naționalist care riscă să nu se mai regăsească într-un partid care riscă să dispară odată cu președintele său fondator?

Vă răspund cu o sinceritate tranșantă: eu nu aș vrea ca PRM să dispară! Dar îmi doresc ca în viitor să avem o alianță cu PRM și să ne susținem reciproc în campaniile electorale care urmează. Dacă cineva citește doctrina PRM, dar și programul nostru ideologic, va constata că suntem pe aceeași lungime de undă. În ceea mă privește, iar cei care mă cunosc știu asta, am rămas constant pe principiile cu care am plecat în politica românească. Nu am oscilat față de politica cu care am pornit și față de valorile pe care le-am slujit atât timp cât am fost în PRM și pe care le voi sluji în continuare.

Nu vă temeți că există riscul ca un impostor, cum sunt mulți în politica românească, care să profite de perioada de degringoladă în care se găsește PRM să preia acest partid?

Există, din păcate, acest risc. Deja unii încearcă să facă acest lucru și, în consecință, fac apel chiar la fratele lui Vadim Tudor, Marcu Tudor, la sora sa, Lidia Samson, care au fost implicați și în viața partidului să vegheze la acest lucru și să organizeze, rapid, un congres extraordinar, să aleagă o nouă conducere și să revitalizeze acest partid important. Este nevoie, în continuare, de PRM în politica românească.

Cu toate acestea, trebuie să admitem faptul că PRM nu trebuie să rămână o moștenire de familie…

Este corect ceea ce spuneți, însă, eu am făcut referire la frații lui Vadim Tudor în sensul de a veghea ca nu cumva vreun impostor să preia, prin cine știe ce mișcări de culise, acest partid. Sunt de acord că toți cei care au muncit și au pus umărul la creșterea PRM trebuie să revină în/lângă partid și să fie reprimiți cu brațele deschise.

Deși mi s-a propus, chiar din teritoriu, să revin în PRM, am refuzat pentru că am un uriaș respect pentru miile de oameni care au semnat pentru înființarea Frontului Demnității și Identității Naționale. Din această postură, de președinte al FDIN, partid care are tot o doctrină națională la bază, voi face tot ceea ce depinde de mine ca lucrurile să meargă bine în PRM pentru ca ulterior să acționăm împreună pe anumite probleme care trebuie să fie susținute de cât mai mulți.

Palierul electoratului naționalist oscilează, potrivit sondajelor de opinie, între 15 si 25%. Din păcate, mulți dintre aceștia, votanți ai PRM, mai ales în 2000, nu se regăsesc în vreun partid existent astăzi pe scena politică, fiind, de altfel, dezamăgiți și de modul în care Vadim Tudor a condus partidul în ultimul an. Care este strategia FDIN pentru atragerea acestui electorat?

Așa cum și dumneavoastră ați constatat în România există un important filon naționalist, lucru pe care și eu l-am remarcat și care m-a determinat să finalizez acest nou proiect politic pentru că într-adevăr este nevoie în România de un asemenea partid. Mai ales că, așa cum am spus și cu alte ocazii, ne-am pierdut independența economică. Mai mult, au dispărut elemente de suveranitate, unele și cu acordul României, după ce am acceptat să ne integrăm în UE. Sunt îngrijorătoare unele atacuri la alte elemente care țin de identitatea națională și care au creat o stare de spirit care a condus la faptul că tot mai mulți români își pun, legitim, întrebarea: până când mai suportăm să nu mai avem demnitate chiar față de partenerii noștri din UE și NATO? Nu cumva a venit moment să avem și noi demnitari care la întâlnirile din spațiul european și nu numai să dea dovadă de personalitate și demnitate și să apere, cu adevărat, interesul național și să nu mai accepte orbește tot ceea ce ne propun/impun cei de afară?

Eu nu l-am votat pe președinte Iohannis, dar poziția inițială de a nu accepta impunerea de către UE a unei cifre obligatorii de refugiați -unde este adevărat că umanitatea trebuie să primeze în cazul acestor persoane- peste ceea ce își poate permite România trebuie să primească o bilă albă. Ca și premierul Ponta și vicepremierul Oprea care au avut poziții similare!

Această criză dramatică a refugiaților la nivel european va duce la creșterea sentimentului național, lucru care va trebui valorificat în conformitate cu prevederile constituționale, cu legile României, în așa fel încât să-i determinăm pe cei care vor fi aleși anul viitor să se bată cu adevărat pentru interesele României, pentru nevoile celor care locuiesc în această țară, indiferent de etnia lor, de religia lor. De altfel, scopul celor care conduc România trebuie să fie asigurararea bunăstării oamenilor!

Care sunt, domnule Ciontu, pașii următori ai FDIN în condițiile în care în 2016 vor avea loc alegeri locale și parlamentare?

Am și discutat cu colegii mei în ultima ședință de Birou Permanent. Ne-am propus ca până pe 1 martie trebuie să avem filiale organizate în minimum 30 de județe. Consider că dacă ajungem în acest punct partidul se va consolida și va atrage un număr tot mai mare de membri și simpatizanți. În aceste condiții vom avea șanse bune de a obține rezultate decente la alegerile locale. Că vom participa la acestea prin forțe proprii, prin alianță, vom vedea la timpul potrivit. Ne preocupă foarte mult modalitățile și formele prin care să ne facem cât mai rapid cunoscuți. În acest sens am decis ca în toate județele să avem purtători de cuvânt care să țină o legătură permanentă cu mass-media și să susțină acele conferințe de presă săptămânale sau bilunare. Mai mult, trebuie prezentate punctele de vedere ale partidului pentru evenimentele de la nivel central și local. Valorificarea spațiului online într-o mai mare măsură reprezintă o altă prioritate de comunicare a FDIN. De asemenea, trebuie realizate, la nivel fiecărui județ, acele nuclee de tineri care să se ocupe de imaginea online a partidului nostru.

Am mai decis ca mesajele partidului să fie unitare și mă refer aici la tot ce înseamnă materiale vizuale. În acest sens graficienii noștri au și elaborat machetele pentru steaguri, bannere și retipărirea programului și a statutului partidului. Să se respecte cu strictețe culorile și grafica impuse de noi. Verdele deschis și gri închis care îmbină tinerețea și experiența.

Domnule președinte vă mulțumesc…

Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și
1 Comentariu
  1. ion popescu spune

    FDIN este un partid care promoveaza demnitatea de roman, demnitate pierduta cu ,,ajutorul” mulltor compatrioti. Este nevoie de un asemenea partid in Romania. Prea ne-am pierdut identitatea nationala, am imprumutat numai englezisme. O vina MARE a are mass media care, prin ,, vedetele” sale stalcesc limba noastra romaneasca, epateaza in mari cunoscatori . Ce exemplu este pentru tanara generatie, pentru copii? Salut aparitia acestui nou partid si doresc sa aiba parte de multi alegatori. Felicitari , domnule Ciontu.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.