Depresia, a treia cauză de dizabilitate la nivel global

Într-o lume a socializării şi relaţiilor virtuale intense, oamenii sunt tot mai singuri şi depresivi. Unii devin dependenţi, alţii aleg suicidul.

Depresia este una dintre cele mai răspândite boli ale mileniului trei, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproximativ 350 de milioane de oameni de toate vârstele sunt afectaţi, iar 15% dintre noi suferim de depresie la un anumit moment pe parcursul vieţii.

De asemenea, depresia a fost declarată a treia cauză de dizabilitate la nivel global în 2014, iar până în 2020, specialiştii consideră ca va deveni principala cauză.

Psihologii semnalează că depresia poate duce la suicid, iar un procent însemnat dintre cei un million de sinucigaşi, suferă de depresie. Totodată, specialiştii spun că boala se manifestă la nivelul corpului, a stării de spirit şi la nivel de gânduri şi nu reprezintă doar o tristeţe de moment prin care fiecare trecem.

“Nu este doar o tristeţe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, uşoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcţionarea anormală a componentelor creierului, care modulează starea de spirit, comportamentul şi gândurile”, declară psihologul- psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Cum apare depresia şi cum se manifestă ea?

Specialistul afirmă că la fiecare gând, emoţie, chimia creierului secretă neurotransmiţătorul corespondent, iar în cazul depresiei, dopamina şi serotonina sunt deficitare. “Depresivul se simte fără forţă, în nesiguranţă, este neliniştit, are mişcări lente sau agitate, faciesul este plângăcios, îngrijorat, mimică rigidă, riduri de expresie pronunţate. Depresivul trăieşte sentimente de neputinţă, tristeţe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori nu mai are niciun sentiment, este gol. Este sensibil la variaţiile meteo, are apăsări de cap, dureri de stomac, tulburări digestive. Gândurile care apar în depresie sunt negative referitoare la aspectul fizic, la viitor. Îşi urăşte chipul, se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăieşte insuficienţa, se simte păcătos. Are teamă de eşec, se sustrage de la responsabilităţi şi evită noul, viaţa reală”, spune psihologul Verdi.

Care sunt factorii declaşantori ai depresiei?

Un alt aspect foarte puţin cunoscut de public larg, pe care-l sublinază psihologul, este că depresia poate fi transferată genetic sau dobândită, iar cauzele depresiei sunt foarte variate. “În spatele unei depresii se pot ascunde multe suferinţe, traume, insecurităţi. Viaţa trăită  în nesiguranţă induce stări depresive. Somajul pe termen lung, lipsa de ocupaţie, lipsa unei relaţii de cuplu armonioase, violenţele, abuzurile, pierderea unui părinte în copilărie, evenimentele stresante ce depăşesc 6 luni, apartenenţa la grupurile marginale, bolile grave, şocurile emoţionale, catastrofele, pericolele, sunt factori declanşatori ai depresiei. Apare mai frecvent la femei, dar este activă şi la bărbaţi. Bolile tiroidei, prin creşterea cortizolului, folosirea unor medicamente (antihipertensive, hormonale, contraceptive, energizante, antiinflamatoare, neuroleptice, citostatice etc),  produc depresia”, explică psihoterapeutul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Psiholog: „Prognoza medicală ne spune că în următoarele decenii, mai mult de 45% dintre noi vom suferi de depresie”

Psihologul Maria Verdi spune că, în epoca modernă, depresia nu ţine cont de categorie socială sau de vârstă. “Spre exemplu, rata bolilor psihice a crescut cu peste 400%, în ultimii 30 de ani doar la noi în ţară, rata sinuciderilor a crescut cu 450%, peste 3 milioane de români sunt dependenţi de alcool, numărul dependenţilor de droguri şi jocuri de noroc creşte alarmant, violurile, crimele sunt fenomene la fel de actuale. Tot acest tablou reprezintă un adevărat focar de nefericire umană ce ascunde în culise o mare criză existenţială prezentă în toate categoriile sociale, la toate categoriile de vârstă”, declară psihologul.

Paradoxal, în vremurile în care există din ce în ce mai multe posibilităţi de comunicare, reţele online cu ajutorul cărora ne facem mii de prieteni, chiar în aceste vremuri, în viaţa reală, oamenii se simt din ce în ce mai singuri, construiesc relaţii armonioase din ce în ce mai greu, devin din ce în ce mai suspicioşi, iar timpul alocat propriei fiinţe, familiei, prietenilor, relaxării este din ce în ce mai redus, explică psihologul Verdi.

Cei mai sensibili şi mai predispuşi la fenomenul depresiei, spune psihologul, sunt femeile şi copiii. “Rata divorţurilor este în creştere, tot mai mulţi copii sunt crescuţi de un singur părinte ori sunt abandonaţi, daţi spre adopţie. Depresia post-partum este trăită de 20 până la 30% de către femeile care nasc, aici incluzând şi femeile care au întreruperi de sarcină. Există un mare număr de copii care suferă de depresie de la vârsta preşcolară-şcolară. Întâlnim tot mai multe femei singure, iar multe dintre cele care sunt parte în cuplu, trăiesc singurătatea în doi, sunt diagnosticate cu depresie. Manifestarea dependenţei de alcool, de droguri, de jocuri de noroc, practicarea prostituţiei, promiscuitatea sexuală, în realitate, sunt echivalente depresive. Prognoza medicală ne spune că în următoarele decenii, mai mult de 45% dintre noi,vom suferi de depresie”, declară psihoterapeutul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Cum poate preveni psihologul această afecţiune?

Din punct de vedere al psihoterapiei, depresia este rezultatul unui scenariu de viaţă fără iubire, este de părere specialistul, iar clientul  prezintă injoncţiunile de tipul “eu nu sunt ok”. Mai mult decât atât, psihoterapeutul Verdi spune că acesta suferă mult şi agresivitatea blocată este orientată către sine. Pierzând obiectul iubirii, el devine masochist, îşi face rău alegând să sufere. “Este pasiv, se consideră victimă. Este trist, disperat, fricos. Se simte singur. Găsim în viaţa lui nevoi relaţionale nesatisfăcute: nevoia de securitate, de reciprocitate, de acceptare, de autodefinire, de impact, de exprimare, de iubire. Este evitant şi înţepenit, undeva, în trecut. Se manifestă ca un copil blocat sau prea supus sau ca un părinte critic exacerbat”, declară Maria Verdi.

Prin psihoterapie se vindecă traumele generatoare de insecuritate, se creşte stima de sine, se stabilesc planuri de activitate, se învaţă tehnici de gestionare emoţională şi a stresului, se învaţă comportamente noi şi pozitive. “Prin psihoterapie, noi dorim să îi invaţăm să experimenteze independenţa. În spatele unei depresii, există o dependenţă relaţională, tocmai datorită nevoii de iubire nesatisfăcută, de cele mai multe ori, din copilărie. Terapia este adaptată fiecărui client. Fiecare este unic şi durata depinde de ritmul clientului. În urma terapiei, clientul învaţă să se iubească, să fie sincer cu nevoile sale şi blând cu el însăşi, învaţă să comunice fără măşti, interacţionează social mult mai uşor, învaţă să-şi gestioneze emoţiile, să ia decizii, să găsească soluţii, îşi descoperă abilităţile, devine creativ, descoperă că viaţa este minunată şi ea poate fi trăită fără depresie”, conchide psihologul psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.