Deficitul rămâne neschimbat după rectificarea bugetară

Veniturile bugetului de stat pe anul 2015 se diminuează pe sold cu suma de 740,1 milioane lei, și se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit (plus 157,9 milioane lei), accize (plus 360,2 milioane lei), taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (plus 437,5 milioane lei), venituri nefiscale (plus 120,7 milioane lei).

Pe de altă parte, principalele venituri ale bugetului de stat care se diminuează în urma rectificării bugetare sunt impozite și taxe pe proprietate (minus 50,2 milioane lei), taxa pe valoarea adăugată (minus 691,1 milioane lei, din care 2,469 miliarde lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate bugetelor locale), alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii (minus 153,8 milioane lei) și sume primite de la U.E. în contul plăților efectuate (minus 1 miliard de lei).

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2015, se majorează, pe sold, cu suma de 2,985 miliarde lei. Cea mai semnificativă creștere, de peste 601,5 milioane de lei, este înregistrată la cheltuielile de personal, urmate de cheltuielile cu bunuri și servicii (plus 416,3 milioane lei), iar cheltuielile cu subvențiile cresc cu 576,4 milioane lei. Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 1,69 miliarde de lei.

De asemenea, mai cresc cheltuielile cu asistența socială cu 426,4 milioane lei, alte cheltuieli se majorează cu 202,4 milioane lei, fondurile de rezervă, un plus de 905,8 milioane lei, iar cheltuielile de capital se majorează cu 845,1 milioane lei.

Pe de altă parte, proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 2,372 miliarde de lei, cele privind dobânzile scad cu 104,5 milioane lei, alte transferuri cu 172,3 milioane lei, iar cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă scad cu 35,6 milioane lei.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului celei de-a doua rectificări bugetare din 2015, printre indicatorii macroeconomici care stau la baza rectificării sunt creșterea PIB în primul semestru din acest an cu 3,8%, ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (4,8 procente), care s-a bazat, în principal, pe relansarea investițiilor, îndeosebi a celor din sectorul privat. Formarea brută de capital fix s-a accelerat cu 9,2% față de semestrul I 2014, când declinul investițiilor a fost de 8,2%.

De asemenea, cheltuiala pentru consumul final al populației s-a majorat cu 5,2%, în condițiile introducerii măsurii de reducere a cotei TVA la 9% la alimente și servicii de alimentație publică la 1 iunie 2015.

Exportul net a contribuit negativ la creșterea reală a produsului intern brut cu 1 procent, în condițiile majorării exporturilor de bunuri și servicii cu 8,3% și a importurilor de bunuri și servicii cu 10,6%.

„Pe latura ofertei sunt de evidențiat evoluțiile pozitive din toate domeniile de activitate. Astfel, valoarea adăugată brută din construcții s-a majorat cu 5,5%, cea din servicii cu 4,3%, industria cu 2,2% și agricultura cu 2%. Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 4,3% contribuind cu 0,6% la creșterea economică”, se arată în nota de fundamentare.

În primele opt luni din acest an, volumul producției industriale s-a majorat cu 2,9% față de aceeași perioadă a anului anterior. Tendința de creștere s-a manifestat în industria prelucrătoare unde volumul producției a fost cu 3,5% peste realizările din aceeași perioadă a anului 2014.

În sectorul construcțiilor, volumul lucrărilor a crescut cu 11,1% în primele 8 luni din anul 2015 comparativ cu intervalul corespunzător din anul anterior, toate categoriile de lucrări având creșteri importante.

„Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea ca în anul 2015 să se înregistreze o creștere economică de cel puțin 3,4% față de 2,5% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat și un produs intern brut în valoare nominală de 704,5 miliarde lei, față de 709,7 miliarde lei cât s-a estimat inițial. În principal, diferența se explică prin reestimarea deflatorului PIB, de la 2,7% la 2,2%, ca urmare a măsurii de reducere a TVA la produsele alimentare, care nu a fost avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat”, precizează MFP.

De asemenea, exporturile de bunuri au înregistrat în primele 8 luni o dinamică de 5,4%., iar importurile de bunuri au crescut, în primele 8 luni ale anului 2015 cu 7,4%, față de majorarea cu 6,1% înregistrată în perioada corespunzătoare din 2014.

În luna septembrie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare a anului anterior s-a înregistrat o deflație cu o amplitudine în scădere față de luna august de 1,73%. Acest fapt s-a datorat reducerii prețurilor la mărfurile alimentare cu—6,47%, deși producția a fost afectată de secetă, în timp ce serviciile și mărfurile nealimentare au crescut cu 1,99% și respectiv 0,54%. Față de luna decembrie 2014, prețurile de consum au scăzut în septembrie 2015 pe total cu 1,63%.

La nivelul primelor 9 luni din 2015 față de aceeași perioadă din anul anterior prețurile de consum au ajuns la—0,38%.

Pentru anul 2015, prețurile de consum se vor menține la un nivel redus, respectiv—0,7% la sfârșitul anului și—0,5% ca medie anuală.