Irinel Popescu, despre prostatectomia prin chirurgie robotică

Prostatectomia realizată prin intermediul chirurgiei robotice ar trebui să fie finanțată printr-un program de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, deoarece prin acest tip de intervenție rezultatele sunt cele mai bune, a declarat, joi, prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul unei conferințe de presă.

„Toată lumea știe că un cancer de prostată se operează radical pe cale robotică și rezultatele sunt cele mai bune. Dacă, în cazul chirurgiei generale putem accepta că deocamdată marile spitale pot să își permită cumva să finanțeze un program robotic, economisind poate de la alte operații și investind în chirurgia robotică, în așa fel încât să ofere toată gama completă pacienților, alegând cea mai bună dintre soluții, în funcție de caz, în cazul prostatectomiei radicale, după părerea mea, finanțarea de la nivelul Casei pentru un program social ar fi chiar obligatorie, pentru că, neacceptând această idee, înseamnă că nu acceptăm progresul dovedit științific”, a precizat prof. dr. Irinel Popescu.

El a menționat că până în 2013 a existat un program al Ministerului Sănătății, prin care erau finanțate 150 de operații, în fiecare dintre cele două centre în care se practica la acea dată chirurgia robotică.

„Acest program nu a mai continuat. De aceea, spuneam că, în primul rând, prostatectomia e aproape obligatoriu să fie finanțată pe un nou program, fie al Ministerului, fie al Casei, deoarece bolnavii asigurați au dreptul să primească finanțare de la Casă. (…) Statul în momentul de față nu finanțează în mod specific. Altfel, însă, nu există nicio interdicție, nici laparoscopia nu e finanțată în mod specific și cu toate astea se fac mii de operații laparoscopice. Secțiile de chirurgie din marile spitale trebuie sprijinite în așa fel încât să oferim bolnavilor și acest tip de chirurgie”, a adăugat specialistul.

Prof. dr. Ioan Coman, șeful Clinicii de urologie de la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, a precizat că, până în 2013, exista un număr stabil de proceduri pe care le finanța Casa de Asigurări pentru orice intervenție de chirurgie robotică. După 2013, operația a fost făcută mai mult din fonduri ale spitalului, iar apoi prin coplată.

„În toată lumea dezvoltată, această operație de prostatectomie radicală se face aproape doar pe cale robotică. De ce? Prostata este situată într-o regiune greu accesibilă, chiar cu abdomenul deschis. (…) Am avut alternativa robotului chirurgical ‘Da Vinci’ și o avem din 2009. Nu m-aș mai întoarce niciodată să operez clasic un bărbat cu cancer prostatic, pentru că rezultatele sunt net în favoarea intervențiilor minim invazive, robotice, cu aparatură 3D full HD, cum este robotul chirurgical „Da Vinci'”, a precizat prof. Coman.

El a adăugat că, în acest fel, suferința pacientului este mult diminuată, iar acesta se poate mobiliza în prima zi de după operație și se poate externa la trei-patru zile.

„Este mult mai ieftin să tratezi un pacient cu cancer al prostatei localizat, poți chiar să îl vindeci, decât să tratezi un bărbat diagnosticat cu un cancer de prostată în fază avansată, metastatică, atunci când nu poți obține vindecarea. Poți doar să prelungești viața bolnavului, poate câțiva ani de zile, dar cu costuri enorme pentru societate, suferință teribilă pentru pacient, pentru familie”, a completat prof. Coman.

Potrivit acestuia, până în 2013, când acest program a fost susținut de minister, se efectuau peste 50 de operații anual. Acum, deși tehnic s-ar putea efectua două operații zilnic, se fac aproximativ cinci în fiecare lună. Intervenția se face la cerere și costă aproximativ 6.500 de euro.

Prof. Konstantinos Konstantinidis, președintele Societății Sud-Est Europene de Chirurgie Robotică, a precizat că sistemul ‘Da Vinci’ a apărut în 2000, iar acum noul pas în chirurgia robotică îl reprezintă efectuarea operației printr-o singură incizie.

El a atras atenția asupra faptului că, prin utilizarea chirurgiei robotice, costurile sunt mai mari, însă rezultatele sunt superioare: recuperarea pacientului este mai rapidă, durerea este diminuată, iar tehnologia permite operații în zone mai greu accesibile, precum partea inferioară a abdomenului, zona esofagiană sau a pancreasului.

În România primul program de chirurgie robotică a început în ianuarie 2008, la Spitalul Fundeni, iar de atunci în România s-au realizat aproximativ 1.700 de operații robotice, dintre care aproximativ 1.000 la Fundeni. Programele active de chirurgie robotică se desfășoară la Institutul Clinic Fundeni, la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, la Spitalul Militar Central din București și la Spitalul Județean Timișoara, însă mai există trei sisteme robotice la Spitalul Theodor Burghele, pentru operații de natură urologică, Spitalul Agrippa Ionescu și Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

Lucrările Congresului Internațional de Chirurgie Robotică, aflat la a patra ediție, se desfășoară pentru prima dată în România, fiind conduse de prof. dr. Irinel Popescu. În perioada 29-31 octombrie, peste 300 de participanți, dintre care 80 din străinătate, discută despre locul actual al chirurgiei robotice, progresele înregistrate, indicațiile de chirurgie și dificultățile legate de implementarea chirurgiei robotice.